Reacții după noua lege ucraineană
O nouă lege referitoare la dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene, care a intrat în vigoare pe data de 16 ianuarie 2026, a provocat nemulțumiri în comunitatea românească din Ucraina. Actul normativ adoptat de autoritățile de la Kiev stabilește condițiile în care poate fi obținută cetățenia multiplă, dar și lista statelor cu care Ucraina acceptă dublă cetățenie. Aceasta cuprinde cinci țări, trei din Europa și două din America de Nord: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. România nu se regăsește pe listă, situație care provoacă îngrijorare în rândul românilor din Ucraina.
În cazul acestor state, cetățenii ucraineni pot obține o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ prevede că etnicii ucraineni din aceste țări pot deveni cetățeni ai Ucrainei printr-o procedură simplificată. Legea care instituie dreptul la cetățenie multiplă a fost promulgată de președintele Volodimir Zelenski în luna iulie a anului 2025. Ulterior, pe 5 noiembrie 2025, Guvernul de la Kiev a adoptat lista statelor cu care va fi aplicată cetățenia multiplă.
„Se va acorda prioritate acelor ţări care se numără printre cei mai apropiaţi şi mai siguri aliaţi”, anunța, atunci, Ministerul de Externe al Ucrainei. Criteriile luate în considerare la formarea listelor țărilor „partenere” au fost diverse, dar decizia de a exclude România a stârnit controverse în rândul românilor din Ucraina.
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră că decizia de a limita la cinci lista statelor pentru care este acceptată dubla cetățenie reprezintă o subapreciere a României din partea autorităților de la Kiev. „Am fi aşteptat ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus poate să fie şi Statele Unite, şi Canada. Mi se pare că ţările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruși, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric și, având în vedere sprijinul necondiționat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict și având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc și de aşteptat ca și România să fie inclusă pe acea listă”, a spus acesta, pentru Agerpres.
În acest context, Partidul Social Democrat (PSD) a reacționat prompt, solicitând Administrației Prezidențiale, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să intervină urgent pe lângă Ucraina. Social-democrații consideră că măsura afectează comunitatea românească din Ucraina și cer explicații imediate pentru această excludere. „Este necesar să clarificăm cu autoritățile ucrainene motivele pentru care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetățenie”, se arată în comunicatul de presă al PSD.
Partidul subliniază că această omisiune afectează în mod vizibil comunitatea românească din Ucraina și contrastează cu sprijinul constant oferit de România pe tot parcursul războiului ruso-ucrainean. Conform PSD, o astfel de abordare arbitrară din partea autorităților ucrainene ar putea avea implicații asupra procesului de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană.
Noua reglementare este considerată profund nedreaptă față de sacrificiul etnicilor români care au căzut pe frontul ucrainean. PSD solicită autorităților române să intervină ferm și urgent pentru rezolvarea acestei probleme, având în vedere că românii reprezintă a doua mare minoritate etnică din Ucraina. România a manifestat constant o atitudine corectă și echilibrată față de Ucraina, similară cu cea a Poloniei, Cehiei sau Germaniei, state pentru care noua legislație ucraineană permite acorduri de dublă cetățenie.
Comunitatea românească din Ucraina, care numără aproximativ 400.000 de persoane, așteaptă clarificări și măsuri din partea autorităților române pentru a-și proteja drepturile și interesele. Această situație subliniază complexitatea relațiilor bilaterale și necesitatea unui dialog constant între România și Ucraina pentru a asigura respectarea drepturilor minorităților.
În concluzie, excluderea României din lista statelor cu acord de dublă cetățenie în Ucraina ridică întrebări serioase despre tratamentul minorităților și despre modul în care se construiesc relațiile internaționale în contextul actual.
Acțiunile rapide ale autorităților române sunt esențiale pentru a răspunde nemulțumirilor comunității românești și pentru a menține un raport constructiv cu Ucraina.