Fostul primar fără bani
ANAF a inițiat proceduri de executare silită împotriva fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu, după ce acesta nu a putut justifica suma de 500.000 de lei. După ce a pierdut vila din Herăstrău, Fiscul vizează acum întreaga sa avere, cerând intervenția Curții de Apel București, conform informațiilor transmise de România TV. Potrivit agenției, Sorin Oprescu se află în Grecia, iar autoritățile grecești refuză să-l extrădeze.
Decizia de executare silită vine în contextul în care Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție, hotărârea fiind menținută recent de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Judecătorii au respins cererea de recurs în casație formulată de Oprescu, confirmând astfel condamnarea pronunțată de Curtea de Apel București în mai 2022. Potrivit surselor judiciare, pedeapsa rămâne definitivă, iar confiscarea averii lui Oprescu este parte integrantă a acestei hotărâri.
Conform informațiilor furnizate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), între 2012 și 2015, Sorin Oprescu, împreună cu partenera sa, ar fi obținut ilegal peste 3 milioane de lei. O parte semnificativă din aceste fonduri a fost investită în vila situată pe strada Herăstrău nr. 42, care a fost recent confiscată de autorități. Vila are o suprafață totală de 340 mp, cu o construcție de tip S+P+E de 119 mp la sol.
De asemenea, judecătorii ÎCCJ au subliniat că instanțele inferioare au aplicat corect legea în cazul lui Oprescu. Pedeapsa a fost stabilită în funcție de gravitatea faptei și de impactul acesteia asupra încrederii publicului în instituțiile statului. Aceasta este o decizie care ar putea influența alte cazuri de corupție în România, subliniind necesitatea unei reacții ferme din partea autorităților.
Sorin Oprescu, fost primar al Bucureștiului între 2008 și 2015, se află în prezent în Grecia, unde a solicitat azil, iar autoritățile de acolo au refuzat extrădarea sa. Pe 27 noiembrie 2025, Curtea de Apel din Salonic a respins a doua cerere de extrădare formulată de statul român. Această situație complicată ridică întrebări cu privire la eficiența colaborării internaționale în cazurile de corupție și la măsurile pe care România le poate lua pentru a recupera bunurile obținute ilegal.
Reacțiile din partea experților în drept penal sunt diverse. Unii consideră că cazul lui Oprescu ar putea descuraja alți funcționari publici de a se angaja în acte de corupție, în timp ce alții sugerează că lipsa măsurilor eficiente de recuperare a bunurilor ar putea submina încrederea publicului în justiție. Dr. Mihai Ionescu, expert în drept penal la Universitatea din București, a declarat: "Cazul Oprescu este un test pentru sistemul nostru judiciar. Este esențial ca justiția să își dovedească eficiența și imparțialitatea în fața acestor provocări".
În concluzie, cazul lui Sorin Oprescu subliniază provocările cu care se confruntă autoritățile române în lupta împotriva corupției. Deciziile instanțelor ar putea avea un impact semnificativ asupra percepției publicului și ar putea influența politici viitoare în domeniul justiției.
Rămâne de văzut cum vor acționa autoritățile române pentru a aborda această situație și pentru a recupera bunurile obținute ilegal, într-un context în care transparența și integritatea sunt esențiale pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului.