Diana Șoșoacă protestează împotriva Rusiei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Diana Șoșoacă a protestat oficial la Ambasada Rusiei, contestând declarațiile purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care neagă identitatea națională românească a Republicii Moldova. Într-o scrisoare adresată ambasadorului rus, Șoșoacă afirmă că Moldova aparține de jure României și solicită încetarea retoricii agresive la adresa poporului român.

EN

Brief

Diana Șoșoacă has sent an official protest to the Russian Embassy, contesting statements made by Maria Zakharova regarding Moldova's national identity. In her letter, she claims that Moldova belongs legally to Romania and calls for an end to aggressive rhetoric against the Romanian people.

Diana Șoșoacă protestează împotriva Rusiei
Sursa foto: gandul.ro

Scrisoare adresată ambasadorului

Diana Șoșoacă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Europarlamentarul Diana Șoșoacă a transmis o scrisoare oficială Ambasadei Federației Ruse la București, în care își exprimă protestul față de declarațiile recente ale purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova. În data de 15 ianuarie 2026, Zaharova a afirmat că identitatea națională românească a Republicii Moldova este contestată, ceea ce a determinat-o pe Șoșoacă să reacționeze. "Considerăm inacceptabil modul în care reprezentanta MAE rus își permite să conteste dreptul poporului din Republica Moldova de a-și afirma liber identitatea, limba și orientarea politică. Singura țară care poate contesta acest drept este România, pentru că Republica Moldova nu există din punct de vedere juridic", a declarat Diana Șoșoacă în scrisoarea sa.

În documentul adresat ambasadorului rus, Șoșoacă susține că Republica Moldova aparține de jure statului român și că declarațiile lui Zaharova sunt o distorsionare a adevărului istoric. "Faptul că o parte a țării se află în altă parte, nu schimbă statutul de ‘proprietar’ al ‘păgubitului’ și de ‘infractor’ al ‘jefuitorului’", a subliniat europarlamentarul. Aceasta a reiterat mesajul că "MOLDOVA ESTE ROMÂNIA, IAR MOLDOVENII SUNT ROMÂNI", respingând astfel orice retorică propagandistică.

Diana Șoșoacă a cerut ambasadorului rus să recomande încetarea imediată a retoricii agresive la adresa poporului român, afirmând că "România dorește pace, dialog și cooperare, dar nu va accepta niciodată să-i fie negate istoria, identitatea și drepturile naționale". Îngrijorările ei sunt legate de faptul că astfel de declarații adâncesc neîncrederea și tensiunile dintre cele două popoare.

În sprijinul argumentelor sale, Șoșoacă a făcut referire la declarațiile anterioare ale președintelui rus Vladimir Putin, care a recunoscut, în 2010, că românii și moldovenii împărtășesc același spațiu cultural și istoric. "Limba moldovenească și limba română sunt foarte apropiate", a menționat Putin, ceea ce contrazice pozițiile exprimate de Zaharova.

Diana Șoșoacă a subliniat că, în trecut, identitatea moldovenească a fost impusă artificial de către Rusia, iar afirmațiile că România ar desfășura o „românizare forțată” sunt nejustificate. "Acestea sunt teze moștenite din epoca sovietică", a afirmat ea, aducând în discuție și contextul istoric al anexării Basarabiei.

De asemenea, Șoșoacă a criticat-o pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care o numește „impostoare”, acuzând-o că ar submina suveranitatea țării pe care o conduce. Aceasta a acuzat-o pe Sandu că nu a dorit niciodată unirea cu România și că politica sa a dus la erodarea memoriei istorice a poporului moldovenesc.

În concluzie, Diana Șoșoacă consideră că declarațiile oficialilor ruși reflectă o incapacitate de a accepta că epoca imperiilor și a dictatelor a apus. "România nu a făcut altceva decât să-și sprijine frații de peste Prut", a conchis ea, reafirmând dorința de pace și cooperare, dar nu la prețul identității naționale românești.

Această scrisoare a fost trimisă oficial pe 19 ianuarie 2026 și este un exemplu de reacție diplomatică față de tensiunile existente în relațiile internaționale, evidențiind complexitatea istorică a relațiilor dintre România și Republica Moldova, dar și influența Federației Ruse în această ecuație.