Declarații tensionate la Chișinău
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți, 20 ianuarie 2026, că planurile Republicii Moldova de a se uni cu România sunt distructive pentru statalitatea acestui stat. Comentariile sale au fost făcute în contextul în care, cu o zi înainte, Mihai Popșoi, ministrul de Externe al Republicii Moldova, a sugerat că țara ar putea ridica problema unirii cu România, similar cu modelul din 1918, dacă Federația Rusă va amenința suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. "Drumul Moldovei spre apropierea de Uniunea Europeană și, aș spune, spre absorbția de către Uniunea Europeană, pentru că tot mai multe voci susțin că reunirea sau aderarea [republicii] la România va fi cea mai scurtă cale spre UE. Desigur, această direcție distruge statalitatea Moldovei și creează impresia că Uniunea Europeană este interesată de acest lucru", a declarat Lavrov, conform agenției TASS.
Declarațiile lui Lavrov vin în urma unei săptămâni agitate pentru Republica Moldova, în care președinta Maia Sandu a afirmat că ar vota pentru unificarea cu România, dacă un referendum ar avea loc. Aceasta a menționat că unirea ar putea ajuta la protejarea democrației fragile a Republicii Moldova de influențele externe, în special de presiunile rusești. Într-un interviu recent, Sandu a subliniat că, deși susține aderarea la UE, recunoaște că în prezent nu există o majoritate clară în favoarea unirii cu România în rândul populației.
Între timp, Lavrov a exprimat regretul Rusiei față de decizia Republicii Moldova de a denunța trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente (CSI). "Rusia regretă că Moldova a început procesul de denunțare a acestor acorduri", a declarat Lavrov, accentuând impactul negativ pe care aceste acțiuni îl pot avea asupra relațiilor dintre cele două țări.
În ceea ce privește poziția oficialilor moldoveni, Mihai Popșoi a confirmat că guvernul a inițiat formalitățile necesare pentru a finaliza retragerea din CSI, în conformitate cu planurile de integrare europeană ale țării. "Aceasta este o etapă importantă în procesul nostru de desprindere de influența rusească și de orientare către valorile europene", a declarat Popșoi.
Criticile din partea Kremlinului nu s-au lăsat așteptate, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov având o reacție similară, menționând că decizia Republicii Moldova de a ieși din CSI nu este o surpriză. "Cert este că participarea Moldovei la lucrările CSI a fost înghețată de mult timp. Regretăm că Moldova își continuă cursul de negare a oricăror relații cu Rusia", a adăugat Peskov.
Acest context politic tensionat este amplificat și de declarațiile anterioare ale liderului rus Vladimir Putin, care a menționat că prezența Republicii Moldova în CSI nu are valoare pentru Rusia. În plus, în ultimele luni, Republica Moldova a dislocat mai multe negocieri pentru integrarea în Uniunea Europeană, dorind să se distanțeze de influența Moscovei, în special în urma invaziei Ucrainei.
Așadar, pozițiile adoptate de Maia Sandu și Mihai Popșoi în favoarea unei posibile uniri cu România sunt susținute de o parte a populației și de oficialii guvernamentali, dar întâmpină o puternică opoziție din partea partidelor proruse din Moldova. Această divizare reflectă tensiunile interne și externe cu care se confruntă Republica Moldova în contextul actual geopolitic.
În concluzie, declarațiile recente din partea Kremlinului subliniază complexitatea relațiilor dintre Republica Moldova și Rusia, într-un moment în care Chișinăul își reafirmă angajamentul față de integrarea europeană. Este evident că discuțiile despre unirea cu România vor continua să stârnească controverse și reacții intense, atât în interiorul țării, cât și la nivel internațional.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru determinarea direcției strategice a Republicii Moldova, în special în contextul alegerilor și al consultărilor populare pe teme de suveranitate și integrare regională.