Franța refuză aderarea
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că țara sa "nu intenționează să răspundă favorabil" invitației de a adera la Consiliul Păcii propus de Donald Trump, în contextul în care acest Consiliu ridică "întrebări importante" privind respectarea principiilor Organizației Națiunilor Unite. Această declarație a fost făcută de o sursă din anturajul președintelui, conform AFP, pe 19 ianuarie 2026, la Paris. "Consiliul acesta este total diferit de Carta Națiunilor Unite", a subliniat ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, argumentând că Trump își va alege propriul succesor în cadrul Consiliului și că poate respinge deciziile votate de majoritatea membrilor.
Conform sursei menționate, Franța examinează împreună cu partenerii săi cadrul juridic propus de Statele Unite, însă nu are de gând să accepte invitația în acest moment. "Această inițiativă depășește cadrul Gazei și ridică întrebări importante în ceea ce privește respectarea principiilor și structurii ONU", a declarat sursa pentru Le Monde. Ministerul Afacerilor Externe francez a reafirmat angajamentul țării față de ONU, evidențiind că aceasta rămâne "piatra de temelie a multilateralismului eficient".
În același timp, proiectul lui Trump de a crea un Consiliu de Pace pentru Gaza, parte a unei strategii mai ample pentru încheierea conflictului din această regiune, a generat o reacție mixtă din partea liderilor internaționali. Aproximativ 60 de state, inclusiv România, au primit invitația de a se alătura acestui Consiliu, dar cu o condiție controversată: statele care nu vor plăti un miliard de dolari ar avea mandate limitate la trei ani.
Printre liderii care au exprimat interes pentru această inițiativă se numără premierul Italiei, Giorgia Meloni, care a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, în timp ce Canada a afirmat că va participa, dar nu va plăti pentru un loc permanent. Pe de altă parte, premierul ungar Viktor Orbán a acceptat invitația, anunțând public pe platforma X acest lucru.
Criticii propunerii lui Trump au subliniat riscurile pe care le implică slăbirea rolului ONU. Un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a subliniat că statele membre sunt libere să se asocieze în grupuri, dar a avertizat că o astfel de mișcare ar putea conduce la "vremuri foarte, foarte întunecate". În acest context, discuțiile continue despre Consiliul de Pace evidențiază divergențele și temerile legate de viitorul ordinii internaționale.
Pe lângă Franța, România a primit o invitație oficială din partea lui Trump, confirmată de Administrația Prezidențială, care a precizat că președintele Nicușor Dan a primit scrisoarea de invitație. Această mișcare a fost văzută drept o oportunitate de a întări legăturile internaționale, deși detaliile rămân în discuție. Este important de menționat că inclusiv președintele rus Vladimir Putin a fost invitat să se alăture acestui Consiliu, ceea ce a generat un val de reacții pe plan internațional, având în vedere contextul geopolitic actual.
În concluzie, refuzul Franței de a adera la Consiliul Păcii al lui Trump subliniază complexitatea relațiilor internaționale actuale și preocupările legate de viitorul multilateralismului. Această decizie ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care țările colaborează în problemele globale.
Franța, prin această poziție, reafirmă angajamentul său față de ONU și principiile sale fundamentale, în timp ce continuă să analizeze impactul și contextul propunerilor venite din partea Statelor Unite.