Faza a doua a inițiativei
Pe 17 ianuarie 2026, președintele american Donald Trump a anunțat oficial înființarea Consiliului Păcii, o entitate destinată să coordoneze eforturile de reconstrucție și demilitarizare în Fâșia Gaza. Trump a declarat pe platforma sa Truth Social: „Membrii Consiliului vor fi anunțați în scurt timp, dar pot afirma cu certitudine că este cel mai mare și mai prestigios consiliu care a fost vreodată constituit.” Această inițiativă vine în contextul în care Statele Unite, împreună cu Egiptul, Turcia și Qatarul, caută să stabilească un acord de pace durabil în regiune. Potrivit emisarului special Steve Witkoff, faza a doua a planului de pace, care cuprinde 20 de puncte, a fost activată cu scopul de a promova stabilitatea și securitatea în Gaza, marcând tranziția de la încetarea focului la demilitarizare și guvernare tehnocratică. Conform lui Trump, această etapă este crucială pentru asigurarea unui viitor pașnic pentru locuitorii din Gaza, care au suferit în urma conflictului.
În cadrul acestei inițiative, Trump a subliniat realizările anterioare, afirmând că echipa sa a furnizat „niveluri record de ajutor umanitar în Gaza”, recunoscute chiar și de Națiunile Unite ca fiind „fără precedent”. În acest context, Trump a făcut apel la Hamas să își respecte angajamentele, inclusiv demilitarizarea completă. „Hamas trebuie să-și onoreze imediat angajamentele, inclusiv returnarea ultimului trup al ostaticului către Israel”, a spus Trump, subliniind că populația din Gaza a suferit suficient.
Un alt actor cheie în această ecuație este ginerele lui Trump, Jared Kushner, care a lăudat anunțul ca fiind un „nou început istoric în Orientul Mijlociu”. De asemenea, Witkoff a menționat că se așteaptă ca Hamas să își respecte obligațiile, avertizând că nerespectarea acestora va avea „consecințe grave”.
Cu toate acestea, anunțurile lui Trump au fost primite cu scepticism în rândul liderilor israelieni. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a considerat că declarațiile emisarului sunt în mare parte simbolice și a caracterizat comitetul palestinian anunțat drept o „mișcare declarativă”. De asemenea, Hamas a reafirmat controlul asupra Fâșiei Gaza, sugerând că este dispus să dizolve guvernul de facto odată ce un comitet tehnocratic va prelua conducerea.
Planul lui Trump prevede o forță internațională de securitate care va interveni după demilitarizarea Hamas și retragerea trupelor israeliene din Gaza. În plus, acesta respinge orice ocupație pe termen lung a Fâșiei Gaza și promite că Israelul nu va anexa teritorii. Ultimele puncte ale planului sugerează că, dacă Autoritatea Palestiniană îndeplinește cerințele de reformă, va exista o cale către recunoașterea statalității palestiniene, iar SUA vor facilita dialogul între Israel și Gaza.
În acest context, Trump a numit și membrii Consiliului Păcii, printre care se numără secretarul de Stat Marco Rubio și fostul premier britanic Tony Blair, alături de alți lideri influenți precum Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale. Aceștia vor avea misiunea de a supraveghea un Comitet palestinian temporar, care va include 15 tehnocrați, având ca scop reconstrucția Fâșiei Gaza.
Această nouă fază a planului american este privită ca o oportunitate de a stabiliza regiunea, dar și ca o provocare majoră având în vedere complexitatea situației politice și sociale din Gaza. Rămâne de văzut cum va evolua acest plan și dacă va reuși să aducă pacea dorită în regiune și cum va reacționa comunitatea internațională la aceste inițiative.
În concluzie, inițiativa lui Trump de a crea Consiliul Păcii și de a demara faza a doua a planului de pace pentru Gaza reflectă o abordare ambițioasă, dar controversată. Cu toate că anumite progrese au fost realizate în direcția ajutoarelor umanitare, provocările rămân semnificative, inclusiv necesitatea de a obține un angajament real din partea Hamas și de a asigura o guvernare eficientă și stabilă în Gaza.
Următorii pași vor include anunțarea oficială a membrilor Consiliului și începutul negocierilor pentru demilitarizare și reconstrucție.