CTP, despre invitația în „Consiliul pentru Pace”

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Cristian Tudor Popescu a criticat invitația României de a se alătura „Consiliului pentru Pace” condus de Donald Trump, subliniind riscurile politicii externe românești. De asemenea, Uniunea Europeană analizează invitația, punând accent pe prioritățile de pace în Fâșia Gaza și criticând taxele impuse pentru participare. Această inițiativă ar putea afecta rolul ONU în gestionarea conflictelor internaționale.

EN

Brief

Cristian Tudor Popescu has criticized Romania's invitation to join Donald Trump's 'Council for Peace,' highlighting potential risks to Romania's foreign policy. Meanwhile, the European Union is evaluating the invitation, emphasizing peace priorities in Gaza and criticizing the fees for participation. This initiative could undermine the UN's role in managing international conflicts.

CTP, despre invitația în „Consiliul pentru Pace”
Sursa foto: psnews.ro

Critici la adresa inițiativei lui Trump

Cristian Tudor Popescu a reacționat la scurt timp după ce România a fost invitată să se alăture „Consiliului pentru Pace” condus de Donald Trump. Jurnalistul a ridicat public semne de întrebare legate de oportunitatea acceptării acestei invitații, făcând referire la poziția președintelui României față de tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. *„Întrucât președintele Dan se declară «profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice» între SUA și UE și înțelege cu siguranță că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace, alături de V. Orban, este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, a scris Cristian Tudor Popescu pe pagina sa de Facebook.* Totodată, acesta a atras atenția asupra condițiilor impuse de inițiatorul Consiliului, menționând că „Trump cere 1 miliard dolari fiecărei țări care vrea un loc permanent în Consiliul său”. În acest context, CTP avertizează că, deși structura ar funcționa formal pe bază de vot, puterea reală ar rămâne concentrată în mâinile liderului american: „va fi președinte, hotărârile se vor lua prin vot, cu majoritate, dar, finalmente, vor fi aprobate de el!”.

Reacția jurnalistului vine după ce Administrația Prezidențială a confirmat oficial că România a fost invitată de Statele Unite să facă parte din Consiliul pentru Pace condus de Donald Trump. Potrivit unui fragment din scrisoarea semnată de președintele SUA, acest Consiliu este descris drept „unic”, iar România este invitată să se alăture în calitate de stat membru fondator și să adere la carta Consiliului Păcii. Documentul a fost însoțit de alte două anexe: planul cuprinzător și carta Consiliului. *„În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător! Fiecare Stat Membru poate desemna un reprezentant autorizat care să participe şi să ia parte, în numele său, la reuniuni”, se arată în fragmentul din scrisoare.*

Conform unei copii a scrisorii de invitație și a unui proiect de statut consultate de Reuters, Consiliul ar urma să fie prezidat pe viață de Donald Trump, iar activitatea sa ar începe cu abordarea conflictului din Gaza, urmând să se extindă ulterior și asupra altor conflicte internaționale. Statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția situației în care ar plăti câte un miliard de dolari pentru finanțarea activităților Consiliului, sumă care le-ar asigura un statut permanent, potrivit documentelor citate. Mai mulți diplomați occidentali au avertizat că această inițiativă riscă să submineze rolul Organizației Națiunilor Unite, în cazul în care va fi pusă efectiv în aplicare.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană reacționează față de invitația lui Trump. „Am primit invitaţia, pe care o apreciem. Preşedinta (Comisiei Europene, Ursula von der Leyen) se află în contact cu liderii europeni asupra chestiunilor geopolitice”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill, la conferinţa de presă zilnică a instituţiei. „Pentru noi prioritatea este de a ajunge la pace şi de a contribui la un plan global pentru a pune capăt conflictului în Fâşia Gaza”, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt. Comentând la rândul său iniţiativa lui Trump de creare a unui "Consiliu de Pace", purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe teme de politică externă, Anouar El Anouni, a spus că UE este pregătită să discute cu SUA şi cu alte ţări despre modalităţile de a atinge împreună obiectivele păcii.

Circa 60 de state au fost invitate de Trump să facă parte din acest "Consiliu de Pace". Dar ţările care doresc un loc permanent în acest consiliu vor trebui să plătească o taxă de un miliard de dolari. Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume. *„Consiliul de Pace este o organizaţie internaţională care vizează promovarea stabilităţii, restabilirea unei guvernanţe fiabile şi legitime şi garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau ameninţate de conflicte”, se arată în preambulul cartei trimise spre semnare ţărilor invitate de Trump.*

Textul de opt pagini al cartei critică direct "abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori", făcând astfel referire la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), şi îndeamnă la "curaj" pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea "necesitatea unei organizaţii de pace mai agile şi eficiente". Donald Trump va fi "primul preşedinte al Consiliului de Pace", iar puterile preşedintelui SUA vor fi foarte largi. Numai el va putea să "invite" alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture organismului şi tot el le poate revoca participarea, cu excepția cazului în care "două treimi din statele membre" se opun, și Trump va avea în plus dreptul să respingă prin veto deciziile votate. *"Fiecare stat membru exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Carte, mandat reînnoibil de către preşedinte.

Acest mandat de trei ani nu se aplică statelor membre care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar la Consiliul de Pace în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei", precizează proiectul.* Numai statele "invitate să participe de preşedintele" SUA vor putea face parte din consiliu.