Inițiativa controversată a lui Trump
Trump înființează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit informațiilor publicate de Daily Mail, Donald Trump a explicat vineri, 17 ianuarie 2026, că „Board of Peace” este un „pas vital” în aplicarea planului său amplu pentru Gaza. Conform unui proiect de statut citat de Bloomberg, statele membre ar urma să aibă mandate de maximum trei ani, cu excepția țărilor care contribuie cu un miliard de dolari în primul an, care vor primi statut permanent. Un oficial american a confirmat pentru Daily Mail că plata nu este obligatorie, dar oferă acces permanent, nu limitat la trei ani. Banii strânși ar urma să fie folosiți pentru eforturile administrației americane de reconstrucție a Fâșiei Gaza. Trump a anunțat că va fi președintele consiliului și, în această calitate, va controla fondurile. Pe platforma Truth Social, el a descris viitorii membri drept „cea mai mare și mai prestigioasă echipă care a existat vreodată, oriunde”.
Misiunea declarată a „Consiliului pentru Pace” este de a „promova stabilitatea, a restabili guvernarea legală și de a asigura o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflicte”. Formularea și rolul amintesc de atribuțiile Organizației Națiunilor Unite, iar mai mulți critici se tem că inițiativa ar putea fi gândită ca un înlocuitor pentru ONU. Daniel Forti, director pentru afaceri ONU la International Crisis Group, a declarat pentru Associated Press că proiectul ar reprezenta „o scurtătură a SUA pentru a-și exercita puterea de veto asupra afacerilor globale”. Un oficial american a negat pentru AP că scopul ar fi înlocuirea ONU, dar a admis că structura ar putea pune presiune pe liderii internaționali să acționeze mai rapid.
Doi diplomați au declarat pentru Reuters că scrisorile trimise liderilor mondiali descriu formațiunea drept „o abordare îndrăzneață pentru rezolvarea conflictelor globale”. Unul dintre ei a caracterizat proiectul drept „un ONU al lui Trump, care ignoră fundamentele Cartei ONU”. Conform proiectului de statut, Trump ar avea atribuții extinse. Ca președinte al consiliului, el ar decide cine este invitat în Consiliu, ar aproba sigla oficială, ar avea ultimul cuvânt în privința voturilor și ar putea elimina membri. De asemenea, ar avea dreptul să își aleagă succesorul.
„Consiliul Păcii” ar urma să se întrunească o dată pe an pentru ședințe cu vot și cel puțin trimestrial pentru întâlniri fără vot. La începutul anului, pe 9 ianuarie, Trump a semnat un ordin prin care a retras SUA din 31 de structuri ONU și 35 de organizații internaționale acuzate că „funcționează contrar intereselor naționale ale Statelor Unite”. Administrația americană a transmis o scrisoare oficială și președintelui Nicușor Dan, prin care România a fost invitată să facă parte din „Consiliul pentru Pace” al lui Trump. Scrisoarea a fost primită sâmbătă, 17 ianuarie, a transmis Administrația Prezidențială.
Surse citate de Bloomberg susțin că mai multe state europene au primit invitații. De asemenea, președintele Argentinei, Javier Milei, și premierul Canadei, Mark Carney, ar fi fost invitați să participe la structura dedicată Gazei. În paralel, „Consiliul pentru Pace” va colabora cu Comitetul Național Palestinian pentru Administrarea Gazei. Ali Shaath, comisar general al acestui organism, a declarat că va lucra la reconstrucție „sub îndrumarea Consiliului și a președintelui Trump”.
Potrivit acelorași informații, nu toate statele din Uniunea Europeană au primit invitații, printre cele neinvitate fiind Estonia, Letonia și Lituania, în vreme ce lideri precum cei ai Franței, Germaniei, Australiei și Canadei ar fi fost invitați să participe. Sub umbrela „Consiliului pentru Pace” ar funcționa un „Consiliu pentru Pace în Gaza”, responsabil exclusiv de reconstrucția Fâșiei Gaza. Această structură este considerată a doua etapă a planului lui Trump pentru regiune. Secretarul de stat Marco Rubio va face parte atât din conducerea „Consiliului pentru Pace”, cât și din consiliul pentru Gaza. Alături de el se află emisarul special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, consilierul de la Casa Albă Jared Kushner și adjunctul consilierului pentru securitate națională, Robert Gabriel.
Printre membrii anunțați se numără și fostul premier britanic Tony Blair, miliardarul Marc Rowan, președintele Grupului Băncii Mondiale Ajay Banga, precum și fostul europarlamentar Nickolay Mladenov. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că „Consiliul pentru Pace în Gaza” este „în contradicție cu politica Israelului”. Numirea mai multor oficiali turci și egipteni a fost percepută ca ostilă Israelului. Un oficial egiptean asociat anterior inițiativei l-a comparat public pe Netanyahu cu Adolf Hitler. În trecut, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut declarații similare și a lăudat Hamas, ceea ce amplifică sensibilitățile legate de componența consiliului.
Deși prezentat ca un instrument pentru pace și reconstrucție, „Consiliului pentru Pace” este un proiect controversat, învăluit în neîncredere.
Criticile aduse proiectului de către lideri internaționali și observațiile din partea experților sugerează că inițiativa lui Trump ar putea fi mai mult o mișcare strategică decât o soluție reală pentru problemele globale.