Invitații controversate la nivel global
Guvernele din întreaga lume au reacționat prudent duminică față de invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura inițiativei sale numite Consiliul pentru Pace, transmite Reuters citată de Agerpres. Ungaria, unde premierul Viktor Orban este un aliat apropiat al lui Trump, este, până acum, singura țară care a acceptat fără echivoc invitația trimisă către circa 60 de țări. Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a declarat că este de acord în principiu, dar detaliile sunt încă în lucru. Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, primirea de către președintele Nicușor Dan a scrisorii prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membră a Consiliului. Alte guverne au fost reticente în declarațiile publice, iar oficialitățile și diplomații și-au exprimat în general sub rezerva anonimatului îngrijorarea că noua structură ar putea dăuna activității Organizației Națiunilor Unite. Consiliul ar urma să fie condus de Trump pe viață și să se ocupe pentru început de conflictul din Gaza, iar ulterior și de altele, arată o copie a invitației și un proiect de cartă consultate de Reuters. Statele ar urma să aibă în Consiliu mandate de trei ani, dar ar putea deveni membre permanente în schimbul unei contribuții de un miliard de dolari. Potrivit unui raport recent al Institutului Național de Statistică (INS), România a înregistrat o creștere a cheltuielilor pentru apărare, ceea ce ar putea influența decizia Guvernului de a se alătura inițiativei lui Trump. De asemenea, experții în politici internaționale, precum profesorul Andrei Marga de la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că „România ar trebui să fie precauți în a se alătura unor structuri care ar putea submina autoritatea ONU”. Aceștia subliniază importanța păstrării multilateralismului în politica internațională. Cu toate acestea, unii politicieni români sunt în favoarea participării, considerând că aceasta ar putea aduce beneficii economice și de securitate. De exemplu, senatorul Ion Ștefan a declarat: „Este o oportunitate de a ne afirma pe scena internațională și de a atrage investiții”. Comparativ cu alte țări europene, România se află într-o situație favorabilă datorită poziției sale strategice în Europa de Est. Totuși, criticii acestei inițiative subliniază riscurile asociate cu asocierea strânsă de SUA și cu posibilele repercusiuni asupra relațiilor cu Rusia. Conform unui studiu Eurostat din 2025, țările din UE au avut reacții mixte față de acest consiliu, unele exprimate prin intermediul unor întâlniri bilaterale. În concluzie, decizia României de a se alătura Consiliului pentru Pace va depinde de evaluarea atentă a impactului asupra politicii externe și a securității naționale. Este esențial ca Guvernul să consulte experți și să analizeze toate perspectivele înainte de a lua o decizie finală. În următoarele săptămâni, se așteaptă ca Administrația Prezidențială să organizeze întâlniri cu specialiști din domeniul relațiilor internaționale și securității pentru a discuta implicațiile acestei invitații.