Acces mai bun la tratamente
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a respins ferm ideea introducerii coplății în tratamentele oncologice, după ce subiectul a apărut recent în spațiul public. "Este exclus ca Ministerul Sănătății să susțină o astfel de abordare", a afirmat vineri ministrul, subliniind că orice barieră suplimentară în oncologie poate duce la întârzieri, iar "orice întârziere poate însemna pierderea unei șanse".
"Responsabilitatea este a sistemului, nu a omului care primește un diagnostic greu", a completat Rogobete. Politica Ministerului Sănătății urmărește creșterea accesului și reducerea barierelor administrative, fără a transfera costurile către pacient. Recent, lista de medicamente compensate și gratuite a fost extinsă cu 41 de produse noi, dintre care 11 sunt terapii oncologice inovative. "Tratamente care până recent nu existau în sistemul public sunt astăzi disponibile fără ca pacientul să fie pus să aleagă între sănătate și bani", a explicat ministrul, menționând că terapiile acoperă inclusiv forme rare sau avansate de cancer.
Ministerul a făcut prevenția funcțională, nu doar declarativă. Registrele naționale de screening pentru cancerul de col uterin, sân și colorectal sunt acum transparente și monitorizabile. "Fără date, prevenția este slogan. Cu registre, devine politică publică, corectabilă și evaluabilă", a scris Rogobete. Totodată, sprijinul psihologic pentru pacienții oncologici este acum decontat. "Tratamentul nu înseamnă doar scheme terapeutice, ci și capacitatea reală a omului de a duce această luptă", a adăugat ministrul.
Îngrijirile paliative au fost dezvoltate și integrate în spitale, ambulatoriu și la domiciliu prin programe naționale deja funcționale, vizând inclusiv pacienții oncologici. "În oncologie, discuția corectă este despre șanse reale, oferite la timp. Asta este linia pe care o urmez și de la care nu mă abat", a concluzat Rogobete.
În urma acestor măsuri, se estimează că numărul pacienților care vor beneficia de tratamente inovative va crește semnificativ. De asemenea, integrarea sprijinului psihologic și dezvoltarea îngrijirilor paliative reprezintă o îmbunătățire a calității vieții pacienților. Conform datelor Ministerului Sănătății, 70% dintre pacienți se confruntă cu anxietate și depresie în timpul tratamentului oncologic, iar acest sprijin devine esențial.
Criticii politicilor de sănătate susțin că, deși măsurile adoptate sunt un pas în direcția corectă, rămân încă multe provocări, precum asigurarea unei finanțări sustenabile pe termen lung și îmbunătățirea infrastructurii spitalicești. În plus, există voci care afirmă că este nevoie de o abordare mai cuprinzătoare în ceea ce privește prevenția și educația în sănătate.
Rogobete a subliniat că toate aceste măsuri sunt parte dintr-o strategie pe termen lung a Ministerului Sănătății, care vizează nu doar tratamentele, ci și prevenția și educația pacienților. "Este crucial ca fiecare pacient să aibă acces la informațiile și resursele necesare pentru a face față diagnosticului", a concluzionat ministrul.
În concluzie, Ministerul Sănătății continuă să adopte măsuri menite să sprijine pacienții oncologici, fără a transfera costurile către aceștia. Aceasta reprezintă o abordare proactivă care se aliniază cu standardele internaționale în domeniu și este menită să asigure un tratament de calitate pentru toți pacienții.
Următorii pași vor include evaluarea impactului acestor măsuri și ajustarea lor în funcție de nevoile pacienților și de rezultatele obținute.