Investiții în apărare și economie
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri, 16 ianuarie 2026, că fondurile aprobate de Comisia Europeană prin Programul SAFE (Security Action for Europe) reprezintă o oportunitate semnificativă pentru România, nu doar prin achiziția de echipamente, ci și prin stimularea economiei locale. "Miza nu este doar să cumpărăm echipamente, ci și să investim în companiile românești și în infrastructură duală," a afirmat Țoiu pe o rețea socială.
Finanțarea totală de 16,68 miliarde de euro va sprijini proiectele strategice în domeniul apărării, fiind parte dintr-un plan care se va desfășura până în 2027. România este printre cele opt țări europene care au primit aprobarea pentru acest program, alături de Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru și Portugalia. Conform Ministerului Apărării Naționale, această alocare este a doua cea mai mare din Uniune, ceea ce denotă importanța strategică a României în cadrul NATO și UE.
Potrivit declarațiilor Oanei Țoiu, fondurile vor fi utilizate nu doar pentru achiziționarea de echipamente militare, ci și pentru revitalizarea industriei naționale de apărare și crearea de locuri de muncă. "Investițiile se vor realiza cu implicarea lanțului local de aprovizionare, ceea ce înseamnă contracte pentru firmele românești," a adăugat aceasta. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită infrastructurii duale, care poate fi folosită atât în scopuri militare, cât și civile.
În acest context, proiectele de infrastructură vizează, printre altele, finalizarea autostrăzilor A7 și A8, esențiale pentru conectarea Moldovei cu restul țării și deschiderea unor rute rapide către statele vecine. Această strategie se aliniază cu prioritățile stabilite în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care a validat acest plan înainte de a fi transmis Bruxelles-ului.
Programul SAFE este văzut ca o soluție pentru a îmbunătăți securitatea națională a României, având în vedere contextul geopolitic actual. Conform unei analize realizate de Institutul Național de Statistică, cheltuielile cu apărarea au crescut cu 20% în 2025, evidențiind astfel nevoia de investiții suplimentare.
Criticii acestui program, precum Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), susțin că România se îndatorează masiv pentru a sprijini industria de apărare europeană, nu neapărat pentru a îmbunătăți condițiile economice ale cetățenilor. POT a afirmat că datoriile estimate la 38 de miliarde de euro nu vor beneficia economia reală, ci doar companiile de armament.
"Economia de război nu este soluția," a declarat Gavrilă, cerând un model de dezvoltare bazat pe investiții în infrastructură, educație, și tehnologie, care să genereze stabilitate și prosperitate pe termen lung. Aceste voci critice subliniază necesitatea unei dezbateri publice și a unei consultări transparente înainte de a lua astfel de decizii economice majore.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a salutat aprobarea Comisiei Europene, spunând că aceasta este o oportunitate strategică pentru accelerarea investițiilor în industria națională de apărare. Potrivit acestuia, proiectele de infrastructură care vor beneficia de această finanțare, cum ar fi autostrăzile din Moldova, sunt esențiale pentru dezvoltarea regională.
În concluzie, fondurile din Programul SAFE oferă României o oportunitate rară de a-și îmbunătăți securitatea și de a stimula economia locală, dar este esențial ca aceste investiții să fie realizate cu transparență și să beneficieze întreaga populație.
Autoritățile române lucrează deja la etapele tehnice necesare pentru utilizarea rapidă a acestor resurse, astfel încât să se poată maximiza impactul pozitiv asupra economiei și societății românești.