Deficit redus și creștere economică
Nicușor Dan, președintele României, a declarat pe 15 ianuarie 2026 că anul 2025 s-a încheiat cu o reducere semnificativă a deficitului bugetar și cu o ușoară creștere economică. "Imperativele anului 2025, special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost niște măsuri dureroase, care au fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele așteptate", a afirmat Dan. Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a fost redus cu 1,5% din PIB în 2025.
Președintele a subliniat importanța reformelor administrative și fiscale implementate în 2025, menționând că acestea vor contribui la consolidarea statului. "Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul și acest efort conjugat, cetățeni, sector privat, instituții publice, trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansarea economică", a continuat el. În acest context, Dan a evidențiat că o strategie internă puternică este esențială pentru a face față provocărilor internaționale actuale.
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), PIB-ul României a crescut cu 0,9% în 2025, față de anul precedent. Această creștere modestă se aliniază cu tendințele economice observate la nivelul Uniunii Europene, unde majoritatea țărilor au înregistrat o creștere economică similară în această perioadă. De exemplu, conform Eurostat, media de creștere a PIB-ului în UE a fost de 1,2% în 2025.
La nivel local, orașe precum Cluj-Napoca și Timișoara au beneficiat de aceste măsuri, înregistrând o creștere a investițiilor în infrastructură și dezvoltare urbană. Expertul economic Ionuț Dumitru, de la Raiffeisen Bank, a declarat: "Măsurile adoptate de guvern au fost necesare, dar trebuie să continuăm să ne concentrăm asupra stabilității pe termen lung și a dezvoltării sustenabile".
Criticii, inclusiv reprezentanți ai opoziției, au subliniat că măsurile dure de austeritate au afectat în mod disproporționat categoriile vulnerabile ale populației. De exemplu, ministrul Muncii a recunoscut că în 2025 au crescut ratele de sărăcie în rândul pensionarilor și familiilor cu venituri mici, ceea ce ridică întrebări cu privire la echitatea acestor măsuri.
Privind spre viitor, Nicușor Dan a afirmat că obiectivele pentru 2026 și 2027 se concentrează pe relansarea economică și crearea unei situații interne solide. "Știți la fel de bine ca și mine că doar o situație internă solidă, predictibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul de azi", a concluzionat președintele. Acest angajament de a crea o strategie economică coerentă va necesita implicarea tuturor actorilor economici și politici din România.
În concluzie, măsurile adoptate în 2025 au avut un impact semnificativ asupra economiei românești, dar provocările rămân. Este esențial ca guvernul să continue să dezvolte politici care să sprijine relansarea economică și să abordeze inechitățile sociale.
Următorii ani vor fi cruciali pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă pentru toți cetățenii români.