Creștere semnificativă în 2025
În perioada ianuarie – noiembrie 2025, datoria externă totală a României a crescut cu 24,002 miliarde euro, ajungând la 227,512 miliarde euro, conform unui comunicat emis de Banca Națională a României (BNR). "Datoria externă pe termen lung a însumat 178,599 miliarde euro la 30 noiembrie 2025, reprezentând 78,5% din totalul datoriei externe, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024", a declarat un reprezentant al BNR. De asemenea, datoria pe termen scurt a fost de 48,913 miliarde euro, ceea ce constituie 21,5% din totalul datoriei externe, cu o creștere de 3,7% comparativ cu finalul anului 2024.
În intervalul menționat, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,140 miliarde euro, o creștere față de 26,060 miliarde euro în aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta sugerează o deteriorare a poziției externe a României, în condițiile în care balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane euro, în timp ce balanța serviciilor a avut un excedent mai mare cu 11 milioane euro. Pe de altă parte, balanța veniturilor primare a suferit un deficit mai mare cu 1,012 miliarde euro, iar veniturile secundare au avut un excedent mai mic cu 339 milioane euro.
Potrivit statisticilor BNR, investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 7,587 miliarde euro în aceeași perioadă, comparativ cu 5,358 miliarde euro în 2024. Această creștere semnificativă reflectă un interes crescut al investitorilor străini în economia românească. Din totalul investițiilor, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 5,023 miliarde euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă de 2,564 miliarde euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a situat la 17% în perioada analizată, în scădere față de 21,5% în 2024. Acest lucru indică o ușoară îmbunătățire a capacității României de a-și gestiona datoria. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6 luni la 30 noiembrie 2025, comparativ cu 5,7 luni la finalul anului anterior, ceea ce sugerează o ușoară stabilitate în acest domeniu.
De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat la valoarea reziduală cu rezervele valutare ale BNR, a fost de 103,5%, ușor în scădere față de 103,6% la 31 decembrie 2024. Această scădere ar putea indica o ușoară vulnerabilitate în fața fluctuațiilor externe, dar totuși România are o rezervă considerabilă pentru a face față obligațiilor externe.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, datoria externă a României se menține la un nivel ridicat, dar nu este fără precedent. Este important ca autoritățile române să continue să monitorizeze evoluțiile economice interne și externe pentru a asigura o gestionare eficientă a datoriilor și pentru a preveni eventuale crize financiare.
Criticii susțin că această creștere a datoriei externe ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru factorii de decizie politică, care trebuie să implementeze politici fiscale prudente și să promoveze o creștere economică sustenabilă. De asemenea, expertul economic, Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania, a afirmat că „strategiile de dezvoltare trebuie să vizeze atragerea de investiții străine directe și promovarea exporturilor pentru a reduce deficitul contului curent și a îmbunătăți stabilitatea economică.”
În concluzie, datoria externă a României a crescut semnificativ în 2025, iar autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a aborda această problemă. Este esențial ca România să mențină un echilibru între creșterea economică și gestionarea responsabilă a datoriilor externe.
Următoarele luni vor fi critice pentru a evalua impactul acestor creșteri asupra stabilității economice a țării.