Date BNR pentru 2025
Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în perioada ianuarie-noiembrie 2025, cu 24 miliarde euro, până la 227,5 miliarde euro, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Această creștere alarmantă ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economiei românești în contextul actual. „Observăm o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește datoria externă, care poate afecta stabilitatea financiară a țării”, a declarat economistul Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania.
Conform raportului publicat de BNR, datoria externă a României pe termen lung a fost, la 30 noiembrie 2025, de 178,599 miliarde euro, adică 78,5% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 14,2% față de finalul anului 2024. De asemenea, datoria externă pe termen scurt s-a situat la 48,913 miliarde euro, respectiv 21,5% din totalul datoriei externe. Cea mai mare parte a avansului a fost generată de împrumuturile statului român, ceea ce indică o dependență crescută de finanțarea externă.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,140 miliarde euro, în creștere de la 26,060 miliarde euro cât a fost în perioada similară a anului trecut. Acest deficit sugerează o deteriorare a poziției comerciale a României pe piețele internaționale. Potrivit datelor Eurostat, România continuă să se confrunte cu un deficit comercial considerabil, ceea ce îngreunează și mai mult situația economică.
„Deficitul contului curent și creșterea datoriei externe sunt teme de discuție care trebuie să ne preocupe. Este esențial să găsim soluții viabile pentru a stabiliza economia și a reduce dependența de împrumuturile externe”, a afirmat economistul Ionel Blănaru de la Institutul Național de Statistică (INS).
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o poziție mai vulnerabilă. De exemplu, conform datelor Eurostat din 2025, România are un deficit comercial semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene. Aceasta indică o structură economică care nu reușește să se adapteze și să genereze surplusuri comerciale, esențiale pentru echilibrarea datoriei externe.
Criticii măsurilor economice implementate de guvern subliniază că aceste politici nu reușesc să abordeze problemele fundamentale ale economiei românești. „Este nevoie de reforme structurale care să sprijine creșterea durabilă, nu doar de măsuri pe termen scurt care să mascheze problemele existente”, a declarat Maria Tănasă, expert în politici economice la Universitatea din București.
Pe de altă parte, oficialii guvernamentali susțin că măsurile luate sunt necesare pentru a sprijini economia în timpul unei perioade dificile. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat recent că „împrumuturile externe sunt un instrument crucial pentru a asigura stabilitatea financiară, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”. Acesta a subliniat importanța gestionării eficiente a acestor fonduri pentru a evita acumularea unei poveri insuportabile.
În concluzie, creșterea semnificativă a datoriei externe a României în 2025 ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea economică a țării. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a implementa măsuri care să stabilizeze economia și să reducă dependența de împrumuturile externe.
Viitorul economic al României depinde de capacitatea de a gestiona eficient această datorie, precum și de a genera creștere economică sustenabilă pe termen lung.