Problema locuirii în România: Numărul locuințelor sociale

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

România se confruntă cu o criză acută a locuințelor sociale, având doar 0,17% din fondul locativ național dedicat acestora. În București, doar 3% din cererile de locuințe sociale sunt complete, iar numărul celor care primesc locuințe este extrem de mic. Autoritățile sunt chemate să investească și să reformeze strategia națională pentru locuire.

EN

Brief

Romania faces a severe social housing crisis, with only 0.17% of the national housing stock allocated to social housing. In Bucharest, only 3% of social housing applications are complete, and the number of recipients is extremely low. Authorities are urged to invest and reform the national housing strategy.

Problema locuirii în România: Numărul locuințelor sociale
Sursa foto: adevarul.ro

Situația alarmantă din București

Problema locuirii reprezintă subiectul principal al acestui articol. România se află pe ultimul loc din UE în ceea ce privește locuințele sociale, cu doar 0,17% din fondul locativ național fiind locuințe sociale. Conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru perioada 2020–2024, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, situația actuală este alarmantă și necesită o intervenție urgentă din partea autorităților. "Este esențial ca autoritățile să își schimbe abordarea și să investească în locuințe sociale pentru a răspunde nevoilor populației", a declarat un expert în politici publice din cadrul FES România.

Potrivit datelor OCDE, în anul 2022, la nivel național erau doar 16.290 de locuințe sociale, ceea ce reprezenta 0,17% din totalul de 9,7 milioane de locuințe. În același timp, erau depuse peste 40.000 de cereri de locuință socială, adică de 2,5 ori mai mult decât fondul locativ social, conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Această discrepanță arată o criză acută în domeniul locuirii, care afectează în special persoanele vulnerabile din societate.

La nivelul Bucureștiului, datele comunicate de Primăria Municipiului București (PMB) arată că, în perioada 2023–2025, s-au înregistrat o medie de 5.500 de cereri de locuințe sociale anual. Totuși, nu toate dosarele sunt complete, iar lista de documente necesare este complexă, ceea ce face ca mulți dintre solicitanți să întâmpine dificultăți. Numărul de dosare complete a fost de doar 173 în 2023, 164 în 2024 și 134 în 2025, ceea ce înseamnă că, în medie, doar 3% din cererile depuse sunt complete.

Dintre dosarele complete, au fost soluționate, adică au primit locuințe sociale, doar 24 de familii în 2023, 12 familii în 2024 și 3 familii în 2025. Aceste cifre sunt infime raportate la numărul total al cererilor: mai puțin de 5 familii dintr-o mie au primit locuințe sociale în 2023, puțin peste 2 la mie în 2024 și doar 1 familie din 2.000 în 2025.

La nivelul Capitalei, numărul total de locuințe sociale era de 1.175. Informațiile despre construcția de locuințe sociale sunt incomplete, iar între 1996 și 2008, Direcția Generală de Investiții a PMB nu a deținut o evidență a numărului de locuințe sociale construite. Între 2008 și 2014, au fost construite doar 242 de apartamente în regim de locuințe sociale, iar din 2014 până în prezent nu au mai fost construite alte locuințe sociale. În această perioadă, a fost demarat un proiect de 114 locuințe sociale în Prelungirea Ghencea nr. 322-326 care nici în prezent nu este finalizat și nu există un termen de încheiere a lucrărilor.

Pentru a răspunde problemelor grave de locuire cu care se confruntă anumite categorii din populație, este urgent ca autoritățile să investească în locuințe sociale într-un ritm mai mare decât o fac în prezent. Potrivit unui infografic publicat de Monitorul Social, 9,6% din populația totală a României se află în deprivare severă de locuire. Aceasta subliniază necesitatea unei intervenții rapide și eficiente în domeniul locuirii publice. De asemenea, Strategia Națională pentru Locuire 2022-2050 trebuie reformulată pentru a include locuințele publice ca soluție strategică, mai ales în condițiile în care aproape 72.000 de persoane trăiesc în așezări informale, în condiții precare.

Comparativ cu alte țări din Europa, România stă extrem de prost. De exemplu, în Polonia, procentul locuințelor sociale în totalul fondului locativ național este de 6,6%, iar în Europa de Vest variază între 34,1% în Olanda și 10,9% în Finlanda. Această situație evidențiază diferențele semnificative în abordarea problemelor de locuire între România și alte state europene.

În concluzie, pentru a atenua criza locuințelor sociale din România, autoritățile trebuie să adopte măsuri rapide și eficiente, să aloce fonduri suficiente și să simplifice procesul de aplicare pentru locuințe sociale.

Cu o populație în creștere și nevoile de locuire în continuă expansiune, este esențial ca România să își îmbunătățească strategia de locuire pentru a oferi condiții decente de trai pentru toți cetățenii săi.