Amânarea aplicării acordului
Scandalul privind Acordul de Parteneriat UE–Mercosur revine în centrul atenției după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a refuzat să semneze Memorandumul prin care România urma să aprobe aplicarea provizorie a acordului comercial cu țările din America Latină. Într-o adresă oficială datată 18 decembrie 2025, Barbu transmite: „Vă returnăm nesemnat, în original, Memorandumul referitor la semnarea de către România a Acordului de Parteneriat UE–Mercosur (EMPA) dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre”.
Ministrul a explicat, potrivit G4 Food, că documentul „nu reflectă poziția fermierilor români” și a solicitat eliminarea MADR din calitatea de avizator, avertizând că, în forma actuală, acordul ar putea periclita sectoare agricole sensibile. Principalele nemulțumiri vizează lipsa convergenței standardelor dintre UE și Mercosur în domenii-cheie precum siguranța alimentară, sănătatea publică, bunăstarea animalelor și protecția mediului. „Producătorii din statele Mercosur operează, în multe cazuri, la costuri mai mici, pe baza unor standarde de mediu și de muncă inferioare celor din UE, ceea ce ar putea genera concurență neloială pe piața unică”, se arată în documentul ministerului.
MADR subliniază că principalele sectoare vulnerabile la impactul acordului sunt carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, cerealele și orezul. Datele Comisiei Europene indică o creștere semnificativă a importurilor din Mercosur până în 2032, mai ales la carne de vită, carne de pasăre și zahăr, ceea ce ar putea afecta producția și prețurile interne. Ministrul Barbu a reiterat, într-o adresă din 5 ianuarie 2026 către ministrul Economiei, Irineu Darău, că „semnarea acordului ar periclita performanța sectorului agricol românesc prin concurența neloială din partea Braziliei și Argentinei”, menționând că opoziția fermierilor față de acord este susținută și de MADR.
Pe de altă parte, România se află într-un moment în care exporturile agroalimentare cresc rapid. În 2024, exporturile de carne de pasăre au urcat de la 170,4 milioane de dolari în 2022 la 222,9 milioane, iar cele de carne de vită de la 29,1 milioane la 39,6 milioane de dolari. Ministerul atrage atenția că importurile masive din Mercosur ar putea reduce cota de piață a României în comerțul intra-UE și ar afecta sectoare în care s-au realizat deja investiții importante.
Pentru a preveni impactul negativ al acordului, MADR propune amânarea deciziei de semnare până la implementarea unor clauze clare de salvgardare și luarea în considerare a amendamentelor Comisiei AGRI din Parlamentul European. Ministrul a subliniat importanța flexibilității statelor membre, oferind posibilitatea de a amâna cu un an aplicarea acordului. „Această perioadă de tranziție poate contribui la consolidarea sectorului agricol și agroalimentar, puternic încercat de efectele COVID și ale conflictului Federația Rusă–Ucraina. Perturbarea unor piețe, costuri ridicate la inputuri și credite sunt doar câteva dintre provocările cu care încă se confruntă agricultura noastră”, se arată în adresa ministerului.
România se confruntă, de asemenea, cu un deficit comercial în relația cu Mercosur, estimat la 1,61 miliarde de euro pentru perioada 2020–2024.
În contextul unei piețe internaționale dominate de Brazilia și Argentina în sectorul cărnii și zahărului, MADR insistă că viitoarea relație comercială trebuie să se bazeze pe „o concurență echitabilă între producătorii europeni și producătorii din țările Mercosur, cu asigurarea reciprocității în ceea ce privește adoptarea și implementarea standardelor privind siguranța alimentară, sănătatea și protecția mediului.”