Abuz în serviciu confirmat
Primarul oraşului Cernavodă, Liviu Negoiţă, a fost condamnat de Curtea de Apel Constanţa la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată, iar decizia instanţei este definitivă. El a fost judecat pentru că a făcut plăţi nelegale de peste 9,3 milioane de lei către un club sportiv, conform informaţiilor furnizate de News.ro. Curtea de Apel Constanţa a respins marţi, 13 ianuarie 2026, apelul declarat de primarul din Cernavodă la decizia Tribunalului Constanţa prin care fusese condamnat anterior. "În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de inculpatul Negoiţă Liviu Cristian împotriva sentinţei penale nr. 77/07.02.2025 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. 7594/118/2022, ca nefondat. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul Negoiţă Liviu Cristian la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat", se arată în minuta Curţii de Apel Constanţa. Decizia instanţei este definitivă.
În luna februarie a anului trecut, Liviu Negoiţă fusese condamnat de Tribunalul Constanţa la patru ani de închisoare, dar a atacat cu apel această sentinţă. Liviu Negoiţă a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că, în perioada aprilie 2017 - august 2019, în calitate de primar al oraşului Cernavodă, ar fi aprobat, fără respectarea dispoziţiilor legale, un număr de 33 de ordonanţări din partea Primăriei, prin care ar fi fost dispusă plata nelegală a sumei totale de 9.307.790 lei, în folosul unui club sportiv.
Potrivit procurorilor, aceste plăţi au fost efectuate fără a respecta procedurile legale, fiind implicate resurse publice destinate altor scopuri. Această situaţie subliniază importanţa respectării legislaţiei în procesul administrativ, mai ales în contextul combaterii corupţiei la nivel local. Liviu Negoiţă a fost acuzat că, prin acțiunile sale, a prejudiciat bugetul local şi a creat un precedent periculos în managementul fondurilor publice.
Experţii în drept administrativ subliniază că acest caz este emblematic pentru provocările cu care se confruntă administraţia publică în România. "Este esenţial ca liderii locali să respecte legislaţia şi să fie transparenţi în gestionarea resurselor publice", a declarat profesorul de drept administrativ Ionuţ Popescu de la Universitatea din Bucureşti.
De asemenea, acest caz a ridicat întrebări cu privire la transparenţa procesului decizional în cadrul primăriilor din România. "Trebuie să ne asigurăm că astfel de abuzuri nu se repetă, iar cetăţenii trebuie să fie mai implicaţi în procesul de control și responsabilitate a aleşilor lor", a adăugat expertul.
Cazul lui Liviu Negoiţă se aliniază astfel unor tendinţe mai ample în societatea românească de a cere o responsabilitate crescută din partea aleşilor locali. În acest context, se impune o evaluare a modului în care sunt gestionate fondurile publice şi a mecanismelor de control existente. Criticii subliniază că este nevoie de reforme structurale pentru a preveni cazuri similare pe viitor.
În concluzie, condamnarea lui Liviu Negoiţă la patru ani de închisoare reprezintă un pas important în lupta împotriva corupţiei la nivel local, dar este nevoie de măsuri suplimentare pentru a asigura transparenţa și responsabilitatea în administrația publică. Următorii pași ar trebui să includă o revizuire a legislației privind gestionarea fondurilor publice și o implicare mai activă a cetăţenilor în procesul decizional.
Acest caz poate servi ca un exemplu pentru alţi lideri locali, amintind că abuzurile nu vor fi tolerate.