Declarații într-o criză geopolitică
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat marți, 13 ianuarie 2026, că dacă țara ar trebui să aleagă în acest moment între Danemarca și SUA, care au amenințat că vor prelua această insulă arctică din motive de securitate națională, ar alege țara europeană. "Groenlanda nu vrea ca nimeni să o posede sau să o controleze. Dacă ar trebui să alegem chiar acum între SUA și Danemarca, atunci alegem Danemarca. Nu este momentul pentru divergențe interne, ci pentru a fi uniți", a declarat Nielsen într-o conferință de presă comună cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen, potrivit Agerpres.
Nielsen a reiterat că Groenlanda "nu este de vânzare" și că este un stat de drept, calificând situația drept "foarte, foarte gravă", din cauza presiunii "imense" care exista asupra acestui teritoriu. "Limita este că Groenlanda nu poate fi cumpărată. Suntem împreună în regat cu Danemarca și vom face întotdeauna parte din alianța occidentală", a afirmat premierul Groenlandei.
El a mai declarat că "viitorul Groenlandei va fi decis de groenlandezi, așa cum prevede statutul de autonomie. Cu acest mesaj călătorim mâine în Statele Unite". Miercuri, 14 ianuarie, miniștrii de Externe ai Danemarcei și Groenlandei se întâlnesc la Casa Albă cu JD Vance și Marco Rubio pentru a discuta amenințările președintelui Donald Trump privind Groenlanda.
Întâlnirea la Casa Albă are loc după ce Trump a intensificat retorica privind Groenlanda, pe fondul raidului SUA în Venezuela. Vicepreședintele JD Vance va găzdui discuțiile. Atât Danemarca, cât și Groenlanda au respins planurile lui Trump de a controla insula, iar premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că o invazie ar putea pune în pericol NATO. Liderii europeni susțin dreptul Groenlandei la autodeterminare.
Situația geopolitică s-a complicat în ultima perioadă, iar Nielsen a subliniat că este esențial ca Groenlanda să rămână unită în fața amenințărilor externe. "Este important să ne menținem coeziunea și să ne apăram valorile fundamentale", a adăugat el. De asemenea, întâlnirea de miercuri este văzută ca o oportunitate de a discuta despre cooperarea în domeniul securității între Groenlanda, Danemarca și SUA, în contextul creșterii interesului Chinei și Rusiei în regiunea Arctică.
Mette Frederiksen a catalogat marți drept "inacceptabilă" presiunea SUA de a prelua Groenlanda și a declarat că "ceea ce urmează este cea mai grea parte". "Nu a fost ușor să facem față unei presiuni absolut inacceptabile din partea celui mai apropiat aliat al nostru din timpuri imemoriale. Dar multe (aspecte) indică faptul că ceea ce urmează este cea mai grea parte", a afirmat Frederiksen în conferința de presă comună cu premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.
Șefa guvernului danez a subliniat că "este tot mai clar că există ceva mai fundamental în joc", referindu-se la planurile Washingtonului. "Nu este vorba doar despre Groenlanda sau despre Regatul Danemarcei. Este vorba despre faptul că granițele nu pot fi schimbate prin forță, că un popor nu poate fi cumpărat și că țările mici nu trebuie să se teamă de cele mari", a subliniat ea.
Frederiksen a evidențiat că țara sa a sporit securitatea în Groenlanda în ultimul an, dar, "desigur că vrem să o consolidăm și mai mult împreună cu SUA și NATO, aceasta este cea mai bună garanție" în fața interesului Chinei și Rusiei în Arctica. De asemenea, mai multe țări europene, în frunte cu Germania și Regatul Unit, au început să studieze posibilitatea ca NATO să își sporească prezența militară în Groenlanda.
În concluzie, premierul Groenlandei a reiterat că viitorul teritoriului va fi decis de groenlandezi, conform statutului de autonomie, și că nicio altă țară nu are dreptul să intervină în acest proces. "Viitorul Groenlandei trebuie să fie decis de către groenlandezi.
Misiunea viitorului Groenlandei se realizează în dialog cu oamenii săi și în conformitate cu legile internaționale și cu statutul de autonomie", se arată în declarația comună a liderilor celor cinci partide politice cu reprezentare în Inatsisartut (Parlamentul din Groenlanda).