Declarații controversate ale lui Medvedev
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat o declarație provocatoare și cinică la adresa Statelor Unite, susținând că Groenlanda ar putea organiza un „referendum-surpriză” pentru aderarea la Federația Rusă, dacă Donald Trump nu acționează rapid pentru a-și impune controlul asupra insulei arctice. Fostul președinte rus a afirmat că cei aproximativ 55.000 de locuitori ai Groenlandei ar putea vota pentru intrarea în componența Rusiei, într-un scenariu pe care l-a prezentat ironic drept plauzibil. „Trump trebuie să se grăbească. Conform unor informații neconfirmate, în câteva zile ar putea avea loc un referendum surpriză, în cadrul căruia întreaga populație a Groenlandei, în număr de 55.000 de persoane, ar putea vota pentru aderarea la Rusia”, a declarat Medvedev, cunoscut pentru retorica sa agresivă și declarațiile controversate, potrivit Dialog.
Este pentru prima dată când Moscova comentează public declarațiile lui Donald Trump privind posibilitatea ca Statele Unite să stabilească un control asupra Groenlandei. Remarca lui Medvedev este văzută de observatori ca o ironie directă la adresa ambițiilor geopolitice americane și o aluzie la tacticile folosite de Rusia în trecut. Medvedev a mers și mai departe, afirmând că, în cazul unui astfel de vot, Rusia ar obține al 90-lea său „subiect federal”. Declarațiile sale au fost catalogate drept absurde și complet nerealiste, mai ales în contextul eșecurilor recente ale Moscovei pe plan internațional și al războiului prelungit din Ucraina.
În același timp, oficialul rus a atacat liderii europeni, pe care i-a acuzat de ostilitate față de Washington, și l-a ironizat pe Donald Trump, sugerând că acesta ar putea primi o „nouă funcție”: președinte interimar al Groenlandei. Până în prezent, Danemarca și autoritățile din Groenlanda nu au reacționat oficial, însă au subliniat în mod repetat că orice decizie privind statutul insulei poate fi luată exclusiv de populația locală, în conformitate cu dreptul internațional.
Afirmațiile au fost făcute pentru agenția Interfax și preluate de Reuters, stârnind reacții în mediile politice internaționale. Medvedev a susținut că ar exista „informații neconfirmate” despre un posibil referendum-surpriză în Groenlanda, unde cei aproximativ 55.000 de locuitori ar putea vota pentru integrarea în Federația Rusă. „Trump trebuie să se grăbească. Altfel, nu vor mai apărea steluțe noi pe steagul SUA”, a declarat fostul președinte rus.
Donald Trump și-a reluat public eforturile de a convinge Danemarca să permită Statelor Unite să preia controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez. Liderul de la Casa Albă a argumentat că poziția strategică și resursele naturale ale insulei sunt vitale pentru securitatea națională a SUA, mai ales în contextul competiției cu Rusia și China în Arctica. Declarațiile sale au fost respinse ferm atât de autoritățile daneze, cât și de liderii politici din Groenlanda. Partidele groenlandeze au transmis într-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani”, respingând ideea unei eventuale achiziții de către Washington, fie prin „metoda blândă”, fie prin „metoda dură”, așa cum a sugerat Trump.
Deși Rusia nu revendică oficial Groenlanda, Moscova monitorizează de mult timp rolul strategic al insulei în securitatea arctică. Poziționarea Groenlandei pe rutele Atlanticului de Nord și existența unei baze militare americane importante pentru supravegherea spațială o transformă într-un punct-cheie în ecuația geopolitică. Kremlinul nu a comentat direct inițiativa lui Trump, dar a subliniat anterior că Arctica reprezintă o zonă de interes național și strategic pentru Rusia. Oficialii ruși au transmis că urmăresc „cu atenție” dezbaterea intensă legată de viitorul Groenlandei.
În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că statele membre discută următoarele măsuri pentru a menține siguranța colectivă în regiunea arctică.
Alianța este preocupată de militarizarea zonei și de posibilele schimbări de echilibru strategic generate de competiția dintre marile puteri.