Președinta Curții de Apel București: Plan de preluare a justiției

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsene, a semnalat existența unui plan organizat de preluare a controlului asupra justiției, descriindu-l ca fiind „matematic și cinic”. Aceste declarații evidențiază riscurile la adresa independenței justiției și subliniază importanța menținerii echilibrului între puterile statului.

EN

Brief

The President of the Bucharest Court of Appeal, Liana Nicoleta Arsene, highlighted an organized plan to seize control over the judiciary, describing it as 'mathematical and cynical.' Her statements raise concerns about judicial independence and emphasize the need to maintain the balance of power within the state.

Președinta Curții de Apel București: Plan de preluare a justiției
Sursa foto: evz.ro

Declarații alarmante despre controlul judiciar

Liana Nicoleta Arsene, președinta Curții de Apel București, a declarat că există un plan riguros organizat pentru preluarea controlului asupra puterii judecătorești, descris de aceasta ca fiind „matematic și cinic”. Ea a explicat că scenariul afectează echilibrul constituțional între cele trei puteri ale statului. „Pare că se dorește o preluare a controlului asupra puterii judecătorești. Și nu doar pare, este un scenariu matematic, dar foarte cinic, prin care se încearcă conservarea puterii”, a declarat Liana Nicoleta Arsene la Antena 3.

Aceasta a explicat că planul este „rigoros organizat și pus la punct”, utilizând expresii și imagini menite să creeze emoții, însă scopul real este controlul puterii judecătorești: „Este un plan matematic, tehnic și foarte cinic de preluare a puterii controlului judecătoresc”. Arsene a amintit că Constituția României prevede existența a trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească. Aceasta a arătat că echilibrul dintre cele trei puteri este esențial pentru funcționarea statului și pentru menținerea statului de drept: „Toată puterea dusă într-o singură mână înseamnă dezechilibru, înseamnă dispariția și disoluția statului de drept”.

Arsene a adăugat că, în prezent, „puterea executivă practic devorează puterea legislativă, nu mai avem Parlament care să legifereze și există această nevoie de control asupra puterii judecătorești, prin orice mijloace”. Președinta Curții de Apel București a mai spus că, de fiecare dată când se schimbă puterea politică în România, se solicită schimbări în sistemul de justiție: „În acest sens, constatăm că de fiecare dată când se schimbă puterea politică în România, există un grup restrâns şi nereprezentativ pentru judecători sau pentru procurori, un grup restrâns de judecători şi de procurori care merg şi acum la preşedintele Dan, aşa cum au mers şi la preşedintele Băsescu, cum au mers şi la preşedintele Iohannis, afirmând nevoia de schimbare şi de îmbunătăţirea sistemului de justiție, practic solicită schimbări care să valideze eşecuri personale, prejudecăţi, care să acopere acele paliere ale personalităţii profesionale care nu sunt dezvoltate”.

Această declarație a generat reacții din partea mai multor experți în drept și politică. Profesorul de drept constituțional, Andrei Popescu, de la Universitatea din București, a subliniat că „orice tentativă de subordonare a justiției este inacceptabilă și trebuie combătută cu fermitate”. De asemenea, expertul în drepturile omului, Maria Ionescu, a afirmat că „statul de drept se bazează pe independența justiției, iar orice intervenție politică reprezintă o amenințare gravă la adresa democrației”.

Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a fost adesea criticată pentru reforma justiției. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2025, țara noastră a înregistrat o scădere a încrederii în sistemul judiciar, cu un procent de 60% din populație care consideră că justiția este influențată politic (sursa: raport CE 2025). Această statistică subliniază necesitatea menținerii unui sistem judiciar independent și puternic.

Critica adusă de Liana Nicoleta Arsene reflectă o realitate percepută de mulți români, dar și de experți internaționali, care avertizează asupra riscurilor de erodare a principiilor democratice. În acest context, este esențial ca societatea civilă, alături de instituții independente, să monitorizeze evoluțiile din justiție și să se implice activ în apărarea statului de drept.

Concluzionând, declarațiile președintei Curții de Apel București subliniază o îngrijorare profundă cu privire la viitorul sistemului judiciar din România. Ceea ce este necesar acum este o mobilizare generală pentru a proteja independența justiției și a asigura respectarea echilibrului între puterile statului.

Este imperativ ca reformele să fie realizate în beneficiul societății, nu pentru a servi interesele politice de moment.