Proteste masive și represalii
Peste 2300 reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit CNN, care citează agenția Tasnim, afiliată statului iranian, cel puțin 100 de persoane au fost arestate în comitatul Baharestan, din provincia Teheran, sub acuzația că ar fi perturbat ordinea publică și ar fi coordonat "revolte" împotriva autorităților. Guvernatorul local a declarat că cei reținuți ar fi recurs la folosirea armelor de foc și a obiectelor tăioase împotriva civililor, dar și a forțelor de securitate și ordine publică. Informațiile sunt prezentate exclusiv din perspectiva autorităților iraniene. Este important de precizat că în prezent, în Iran, accesul la surse independente este sever limitat.
La nivel național, bilanțul arestărilor a depășit 2.300 de persoane în doar două săptămâni, potrivit organizației Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în Statele Unite. Datele nu au putut fi verificate și din alte surse, însă ele conturează dimensiunea fără precedent a valului de proteste care a cuprins Iranul. Manifestațiile, declanșate inițial de inflația galopantă și de scumpirea accelerată a traiului zilnic, reprezintă cea mai serioasă revoltă împotriva regimului din ultimii ani.
În marile orașe, inclusiv în Teheran, protestele se desfășoară mai ales după lăsarea întunericului. Un locuitor al capitalei, care a vorbit sub protecția anonimatului din motive de securitate, a descris pentru presa internațională un oraș care prinde viață după ora 19:00. Străzile se umplu de oameni pe jos sau în mașini, iar mulțimea crește constant pe parcursul nopții, fără o direcție clară, dar cu un scop comun.
Potrivit acestuia, la manifestații participă oameni de toate vârstele: bărbați, femei și copii, care scandează lozinci din feronțele sau se adună în grupuri mari. Atmosfera este una de "elan de neoprit", în pofida riscurilor și a represiunii exercitate de autorități, relatează CNN. Criza economică rămâne un factor central al nemulțumirilor. Prețurile bunurilor de bază au continuat să crească pe fondul instabilității politice, iar alimente esențiale precum ouăle și laptele au devenit mult mai scumpe pentru populație.
Numărul manifestanților uciși în Iran a crescut dramatic duminică. Cel puțin 500 de persoane și-au pierdut viața în urma represiunii forțelor de securitate, în cadrul celor mai ample proteste din ultimii trei ani, anunță o organizație neguvernamentală. Conform celei mai recente statistici bazate pe informaţii furnizate de activişti din Iran şi din afara ţării, organizaţia pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, a declarat că a recenzat moartea a 490 de protestatari şi 48 de membri ai forţelor de securitate, precum şi arestarea a peste 10.600 de persoane.
Mișcarea a izbucnit la Teheran pe 28 decembrie 2025, după ce comercianții au ieșit în stradă din cauza scumpirilor accelerate și a prăbușirii monedei naționale. Revolta s-a extins rapid în numeroase orașe și a căpătat amploare în ultimele zile. În timp ce Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai serioase crize de la Revoluția din 1979, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite sunt „gata să ajute” protestatarii „care aspiră la libertate”.
În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că Iranul va riposta prin lovirea obiectivelor militare și a transportului maritim american în cazul unor atacuri ale SUA. Președintele Iranului, Massoud Pezeshkian, urmează să susțină duminică, 11 ianuarie, un interviu televizat în care va aborda situația economică și „revendicările poporului”, potrivit televiziunii de stat.
Pe teren, mobilizarea continuă. Imagini difuzate pe rețelele sociale arată mulțimi numeroase mărșăluind în noaptea de sâmbătă spre duminică în Teheran, Machhad și în alte orașe. Transmiterea acestor videoclipuri este îngreunată de întreruperea aproape totală a internetului, care durează de peste 60 de ore. Regimul iranian intensifică eforturile de a controla total accesul la internet, încercând inclusiv să bruieze și să blocheze conexiunile Starlink, serviciul de internet prin satelit al SpaceX, folosit de protestatari pentru a transmite imagini din stradă atunci când rețeaua națională este oprită.
Potrivit experților citați de CNN, autoritățile iraniene ar putea încerca să blocheze și semnalele Starlink, pentru a izola complet țara. Există deja indicii că terminalele satelitare introduse ilegal în Iran sunt bruiate. Iranul aplică interferențe GPS și perturbări direcționate care duc la pierderi masive de pachete de date, uneori de peste 80%. Un raport citat de IranWire arată că terminalele Starlink au funcționat anterior în timpul altor proteste, însă în ultimele zile „semnalul pare bruiat sistematic, iar zone întregi sunt total izolate digital”.
Între timp, regimul de la Teheran a înaintat plângeri către Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, solicitând oprirea Starlink în Iran și invocând faptul că terminalele sunt folosite fără autorizație. Potrivit unui document analizat de cercetători elvețieni de la ETH Zürich, autoritățile iraniene „consideră Starlink o amenințare la securitatea națională”, deoarece permite cetățenilor să ocolească sistemele de cenzură. ONG-ul Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a confirmat „moartea a cel puțin 192 de manifestanți”, dublu față de bilanțul anunțat vineri, și avertizează că cifra reală ar putea fi mult mai mare.
Alte organizații, precum Centrul pentru Drepturile Omului din Iran și HRANA, vorbesc despre sute de victime și despre spitale copleșite, lipsă de sânge și persoane rănite intenționat prin împușcare, inclusiv în zona ochilor. Viața cotidiană este aproape paralizată.
Magazinele sunt închise, prețurile au explodat, școlile funcționează doar teoretic online, iar întreruperea internetului și a rețelelor de telefonie mobilă face imposibilă comunicarea.