Impactul schimbărilor climatice
Până în 2040, jumătate din populația urbană a României va fi afectată de valuri de căldură extreme, iar diferența de temperatură dintre centrul Bucureștiului și zonele rurale adiacente poate ajunge până la 8 grade, arată raportul ‘Starea Climei România 2025’, potrivit InfoClima România. Anul 2025 a arătat că schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente. Temperaturile extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitațiile intense și fenomenele meteo neobișnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură și comunități, inclusiv în România. Specialiștii platformei InfoClima România au explicat că 2025 a fost un an al contrastelor și al provocărilor, dar și al lecțiilor importante despre adaptare, reziliență și necesitatea unei acțiuni informate. Observațiile au fost publicate într-un articol de specialitate, la finalul anului trecut.
Raportul arată că temperatura medie anuală la nivel național a crescut cu 3,1 grade Celsius în 2024 față de perioada 1971–2000, iar cea mai lungă secetă recentă a durat 41 de luni, între martie 2022 și iulie 2025. În 2024 au fost raportate peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe, inclusiv peste 200 de cazuri de grindină mare și peste 706 de evenimente cu vânt intens. Documentul estimează că deceniul 2035–2045 va marca colapsul curentului subpolar din Atlantic, cu efecte climatice și sociale în cascadă. Diferența maximă de temperatură între centrul Bucureștiului și zonele rurale adiacente este de +3 până la +8 grade Celsius, iar economia românească emite aproape 500 g de CO2 pentru fiecare euro produs, cu 70% din energie primară provenind din combustibili fosili.
Până în 2040, jumătate din populația urbană va fi afectată de valuri de căldură extreme, iar circa două milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui însămânțate în primăvara anului 2024 au fost compromise. Raportul arată că 70% dintre români ar fi dispuși să participe la proiecte locale de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile. Indicele de alfabetizare științifică pentru România este de 4,84, sub media UE de 6,72.
Experții InfoClima România subliniază că adaptarea la schimbările climatice, reducerea emisiilor și integrarea informației climatice în politici publice devin necesități strategice pentru creșterea rezilienței și luarea de decizii pe termen lung.