Tensiuni și represiune în stradă
Protestele iran: reprezintă subiectul principal al acestui articol. În ultimele săptămâni, Iranul a fost zguduit de proteste masive, începând cu 28 decembrie 2025, când comercianții din Marele Bazar din Teheran au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de deprecierea dramatică a monedei naționale. Potrivit Human Rights Activists News Agency, în aceste proteste au fost uciși cel puțin 34 de protestatari și patru membri ai forțelor de securitate, iar 2.200 de persoane au fost arestate. "Protestele sunt un semn al furiei populare față de condițiile economice din Iran și lipsa de perspective", a declarat Dr. Sanam Vakil, expert în politică din Orientul Mijlociu la Chatham House, citat de BBC.
Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a răspuns acestor proteste numind participanții „vandali” și „mercenari” care acționează în favoarea străinilor. Într-un discurs susținut la televiziunea de stat, Khamenei i-a cerut lui Donald Trump să se ocupe de problemele din propria țară, acuzându-l că își îndreaptă atenția asupra Iranului. "Aseară, un grup de vandali și huligani au distrus o clădire care aparținea statului, doar pentru a-i face pe plac președintelui Statelor Unite", a afirmat Khamenei.
Protestele au continuat să se răspândească în mai multe orașe importante, precum Tabriz, Mashhad și Kermanshah, iar mulțimile scandau lozinci precum „Moarte dictatorului” și „Trăiască șahul”, în sprijinul prințului moștenitor Reza Pahlavi, aflat în exil. Pahlavi a îndemnat poporul iranian să continue protestele și să lupte pentru drepturile lor. "Ochii lumii sunt ațintiți asupra voastră. Represiunea poporului nu va rămâne fără răspuns", a transmis el.
Pe fondul acestor proteste, regimul iranian a răspuns prin măsuri de restricționare a internetului și a comunicațiilor mobile, o acțiune ce a fost criticată de organizații internaționale pentru drepturile omului. ONG-ul de monitorizare a securității cibernetice Netblocks a raportat o „pană de internet la nivel național”, precizând că acest lucru împiedică comunicarea în timpul unei perioade critice de tulburări sociale.
Trump a avertizat regimul iranian de mai multe ori că va reacționa dur dacă va continua să ucidă protestatarii. "Le-am spus clar că, dacă încep să omoare oameni, îi vom lovi foarte tare", a declarat acesta într-un interviu recent. De asemenea, Uniunea Europeană a cerut încetarea violențelor împotriva protestatarilor, subliniind că "orice violență împotriva protestatarilor pașnici este inacceptabilă", conform purtătorului de cuvânt Anwar El Hanouni.
Situația din Iran rămâne tensionată, iar protestele continuă să capete amploare, reflectând nemulțumirea generală față de regimul actual și dificultățile economice cu care se confruntă populația. Dr. Sanam Vakil a subliniat că, dacă mișcarea de protest se intensifică, răspunsul autorităților ar putea deveni mai violent. De asemenea, Sadegh Zibakalam, profesor de științe politice la Universitatea din Teheran, a menționat că liderii iranieni ar putea fi mai prudenți în aplicarea represiunii din cauza amenințărilor venite din partea Statelor Unite.
În concluzie, protestele din Iran evidențiază o criză profundă de încredere și nemulțumire față de regimul lui Khamenei, iar reacțiile internaționale, inclusiv cele din partea lui Trump și Uniunii Europene, ar putea influența desfășurarea viitoare a evenimentelor.
O soluție politică și dialog constructiv ar putea fi necesare pentru a evita o escaladare a violenței și a restabili stabilitatea în țară.