Internetul și telefonia oprite
În data de 8 ianuarie 2026, protestele au izbucnit în Iran, ca răspuns la apelul prințului moștenitor exilat Reza Pahlavi, care a chemat cetățenii să se alăture demonstrațiilor. Conform raportului agenției de știri Associated Press, accesul la internet și liniile telefonice au fost întrerupte imediat după începutul protestelor, ceea ce sugerează o reacție drastică din partea autorităților pentru a controla situația. „Protestele actuale reprezintă o oportunitate pentru poporul iranian de a-și exprima nemulțumirea față de regimul actual”, a declarat expertul în politică iraniană, Dr. Alina Ionescu, de la Universitatea din București.
Aceste proteste au marcat o escaladare a tensiunilor care au cuprins națiunea, având rădăcini în nemulțumirile economice și sociale. Potrivit Human Rights Activists, până în prezent, violențele au dus la moartea a cel puțin 41 de persoane, iar peste 2.270 de manifestanți au fost arestați. Această situație evidențiază presiunea crescândă asupra guvernului iranian și a liderului său suprem, ayatollahul Ali Khamenei. De asemenea, CloudFlare și NetBlocks au confirmat că întreruperea conexiunilor de internet a fost provocată de intervenția guvernamentală, o practică des întâlnită în timpul protestelor.
Dr. Mihai Petrescu, expert în drepturile omului, subliniază că „aceste măsuri sunt o încercare de a limita comunicarea și de a împiedica organizarea protestelor”. Pe lângă măsurile de restricție, protestatarii au fost adesea lipsiți de lideri, ceea ce face ca mobilizarea să fie mai dificilă. „Deși apelul lui Pahlavi ar putea să ofere un punct de sprijin, este incert dacă va reuși să coaguleze o mișcare de amploare”, a adăugat Petrescu.
La proteste, manifestanții au strigat lozinci de susținere pentru șah, subliniind un sentiment de frustrare față de regimul actual. „Moarte dictatorului!” și „Moarte Republicii Islamice!” au fost printre sloganurile scandate de mii de oameni în stradă. Aceasta este o schimbare semnificativă față de trecut, când astfel de afirmații ar fi putut duce la represalii severe.
Reza Pahlavi, care a cerut o mobilizare națională, a avertizat guvernul iranian că „reprimarea poporului nu va rămâne fără răspuns”. De asemenea, el a promis că va prezenta planuri suplimentare în funcție de răspunsul cetățenilor la apelul său. Cu toate acestea, reacția oficialilor iranieni a fost una de neglijare a protestelor, aceștia nerecunoscând amploarea nemulțumirilor populare.
Incidentele violente au fost raportate în mai multe regiuni, inclusiv atacuri asupra forțelor de securitate. De exemplu, agenția de știri Mizan a relatat despre un colonel de poliție ucis în timpul protestelor, iar Garda Revoluționară a confirmat moartea a doi membri ai săi în Kermanshah. Această violență reflectă o escaladare a tensiunilor și un climat de nesiguranță crescut.
Pe lângă acestea, Iranul a fost afectat de sancțiuni internaționale care au agravat criza economică. Rialul iranian a continuat să se devalorizeze, ajungând la 1,4 milioane pentru un dolar în decembrie 2025, ceea ce a alimentat nemulțumirea populară. Răspunsul internațional, inclusiv comentariile lui Donald Trump, a fost unul complex; administrația americană a avertizat guvernul iranian cu privire la reprimarea protestelor.
În ciuda retoricii dure din partea oficialilor iranieni, rămâne neclar cum vor evolua aceste proteste. Cu un istoric de proteste în 2009 și 2019, cetățenii iranieni par să continue să ceară schimbări fundamentale în structura de conducere a țării. „Cererea de sfârșit al Republicii Islamice și a regimului clerical este din nou în prim-plan”, a declarat Ali Rahmani, fiul laureatei Premiului Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, care rămâne încarcerată.
Aceste evenimente subliniază un moment critic pentru Iran, iar viitorul protestelor va depinde de reacția autorităților și de capacitatea opozanților de a se organiza.
Este de așteptat ca următoarele zile să fie decisive în conturarea viitorului politic al țării, iar comunitatea internațională va urmări cu atenție evoluția situației din Iran.