Nemulțumiri economice crescute
Miercuri, 6 ianuarie 2026, a fost cea mai intensă zi de demonstrații din Iran, protestele ajungând în mediul rural și în marile orașe din fiecare provincie. Potrivit Agenției de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA, citată de Associated Press, violențele la aceste demonstrații au provocat moartea a cel puțin 38 de persoane, iar peste 2.200 au fost arestate. "Protestele reflectă o nemulțumire profundă față de condițiile economice precare și lipsa libertăților fundamentale", a declarat pentru AFP un expert în drepturile omului de la Human Rights Watch.
Creșterea protestelor sporește presiunea asupra guvernului civil al Iranului și asupra liderului suprem al acestuia, ayatollahul Ali Khamenei. Deocamdată, autoritățile nu au blocat internetul și nu au trimis pe străzi foarte multe forțe de securitate, așa cum au făcut pentru a reprima demonstrațiile din 2022, în urma uciderii lui Mahsa Amini. Totuși, orice intensificare a protestelor ar putea determina autoritățile să acționeze.
În ciuda absenței liderilor, protestele au fost caracterizate prin apeluri din partea unor figuri publice, inclusiv prințul moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, aflat în exil, care a îndemnat cetățenii să se unească în stradă. "Lipsa unei alternative viabile a subminat protestele din trecut din Iran", a scris Nate Swanson de la Atlantic Council. El a subliniat că, deși există mulți activiști disidenți, aceștia au fost persecutați și exilați de regimul actual.
Miercuri, au avut loc cel puțin 37 de proteste în întreaga țară. În Shiraz, videoclipuri online au arătat un camion anti-revoltă folosind un tun de apă pentru a ținti demonstranții. Deși oficialii iranieni nu recunosc amploarea protestelor, au existat informații despre rănirea sau uciderea unor membri ai forțelor de securitate. Conform Agenției de știri Mizan, un colonel de poliție a fost grav rănit într-un atac, iar altele două persoane au fost ucise într-un schimb de focuri în provincia Chaharmahal și Bakhtiari.
Demonstrațiile au continuat și joi, comercianții închidându-și magazinele în diverse localități din provincia Kurdistan. Rămâne neclar de ce oficialii iranieni nu au luat măsuri mai dure împotriva demonstranților. Președintele american Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul "ucide violent protestatarii pașnici", America "va veni în ajutorul lor", ceea ce a atras o reacție din partea Ministerului de Externe al Iranului, care a catalogat declarațiile drept ipocrite.
Protestele reflectă nemulțumirile economice profunde care au crescut în urma sancțiunilor internaționale și a deprecierii monedei naționale, rialul, care a atins un minim istoric de 1,4 milioane pentru 1 dolar în decembrie 2025. Acestea au început după un conflict cu Israelul, care a exacerbat dificultățile economice ale țării. Înainte de Revoluția Islamică din 1979, rialul era stabil, tranzacționându-se la aproximativ 70 pentru 1 dolar. Comparativ, în momentul acordului nuclear din 2015, 1 dolar se tranzacționa cu 32.000 de riali.
Această rundă de proteste nu a atins încă nivelul celor din 2022, când moartea lui Mahsa Amini a generat un val de manifestații care au durat luni întregi. Amini a fost reținută pentru că nu purta hijab conform reglementărilor, iar moartea ei a provocat o reacție internațională semnificativă.
În prezent, protestele continuă, iar cetățenii își exprimă nemulțumirile față de regimul teocratic și cer schimbări fundamentale în societatea iraniană.