Procese controversate la CCR
Curtea de Apel București a amânat pentru 16 ianuarie 2026 judecarea contestațiilor formulate de avocata Silvia Uscov, membră AUR, împotriva numirii judecătorilor Curții Constituționale, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Această amânare coincide cu un nou termen stabilit de CCR pentru a decide asupra constituționalității legii privind pensiile magistraților, inițiată de Guvernul Bolojan. Potrivit surselor oficiale, acest proiect se află în prezent blocat, după ce judecătorii propuși de PSD au boicotat ultimele ședințe, ceea ce a dus la lipsa de cvorum necesară pentru luarea unei decizii.
Decizia de amânare a fost luată de Curtea de Apel București după ce judecătorii CCR au solicitat acest lucru. Judecătoarea Olimpiea Crețeanu, care a primit cazurile avocatei Uscov, a fost raportată ca având o atitudine ostilă față de consilierul juridic al Administrației Prezidențiale în timpul audierii, amenințându-l cu evacuarea din sală. Aceasta nu este prima controversă legată de Crețeanu, care a fost implicată în achitarea unor figuri notorii, precum omul de afaceri Ioan Niculae.
Mihai Busuioc a fost numit judecător la CCR la propunerea Senatului, iar Dacian Dragoș la propunerea primarului Nicușor Dan. Avocata Uscov contestă numirile acestora, afirmând că nu îndeplinesc condiția de vechime de 18 ani în domeniul juridic, așa cum este stipulat în Constituție. Aceste contestații au fost înregistrate pe 30 și 31 decembrie 2025, primind un termen de judecată neobișnuit de rapid, având în vedere că, în general, dosarele similare au termene mult mai îndelungate.
Într-o analiză a HotNews, se subliniază că, deși Curtea de Apel a declarat că a stabilit termene scurte datorită urgenței cazurilor, majoritatea proceselor similare înregistrate în decembrie au primit termene de judecată mai mari de două săptămâni. De exemplu, din cele 38 de dosare înregistrate, 28 au primit termene mai lungi de 20 de zile. Acest lucru a suscitat critici la adresa instanței, care a fost acuzată de a favoriza anumite cazuri în detrimentul altora.
Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a reacționat la acuzațiile privind termenul rapid, explicând că „fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opțiune discreționară, ci o obligație legală”. Aceasta a menționat că urgența este dată de natura actelor administrative contestate, care pot avea efecte imediate. Totuși, datele arată că și alte cazuri, cum ar fi cel al Federației Române de Gimnastică Ritmică, au avut de așteptat până la 62 de zile pentru un termen de judecată.
De asemenea, avocata Uscov a inițiat un alt proces împotriva Guvernului României, contestând constituirea unui comitet pentru analiza legislației din domeniul justiției. Această acțiune a fost privită ca parte dintr-o strategie mai largă de a influența procesul legislativ și de reformă în justiție, în contextul tensiunilor politice actuale.
Dacian Dragoș, unul dintre judecătorii contestați, a declarat pentru HotNews că nu există niciun dubiu că el și colegul său îndeplinesc toate condițiile legale și a caracterizat demersul avocatei Uscov ca fiind „strategic”. Critica sa subliniază complexitatea și implicațiile politice ale acestor contestații, care se desfășoară într-un climat de tensiune între puterile statului.
Această situație pune în evidență nu doar problemele legate de numirile în funcții de conducere, dar și blocajele sistemului judiciar, care pot avea un impact semnificativ asupra funcționării justiției în România. Cu toate că Curtea Constituțională are acum termen pentru a decide asupra pensiilor magistraților, întrebările privind integritatea și corectitudinea procesului de numire a judecătorilor rămân o preocupare majoră pentru societatea românească.
În concluzie, amânarea judecării contestațiilor avocatei Uscov subliniază provocările cu care se confruntă sistemul judiciar din România. Este esențial ca toate părțile implicate să asigure transparența și integritatea procesului judiciar, pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile de justiție.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum se va desfășura acest proces și ce implicații va avea asupra viitorului justiției în România.