Decizii în contextul reformei justiției
Curtea de Apel București a decis, pe 5 ianuarie 2026, să meargă mai departe cu judecarea dosarelor care vizează numirea a doi judecători ai Curții Constituționale, respingând cererile de amânare formulate de Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Acest pas are loc într-un moment în care Curtea Constituțională se află în centrul unor decizii cu miză majoră pentru sistemul de justiție. "Decizia Curții de Apel este un semnal important pentru respectarea normelor legale și a transparenței în numirile din justiție", a declarat un expert juridic, care a preferat să rămână anonim din motive de confidențialitate.
Acțiunile în instanță vizează atât legalitatea numirilor făcute în vara anului trecut, cât și constituirea, prin decizia premierului Ilie Bolojan, a unui grup de lucru dedicat reformei legislației din domeniul justiției. Avocata Silvia Uscov, membră AUR, a contestat numirile acestor judecători, argumentând că niciunul dintre cei doi nu îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Potrivit avocatei Uscov, această cerință nu este un detaliu formal, ci o garanție esențială pentru independența și profesionalismul judecătorilor constituționali. "Cei 18 ani de experiență efectivă în aplicarea dreptului sau în formarea viitoarelor generații de juriști au fost concepuți de constituantă ca o garanție esențială a profesionalismului și independenței judecătorilor constituționali", a declarat Uscov pentru HotNews.
În cazul lui Mihai Busuioc, Uscov susține că activitatea juridică efectivă s-ar limita la aproximativ nouă ani, restul carierei fiind desfășurată în zona administrației publice. "Domnul Mihai Busuioc, deși a ocupat funcții de înaltă responsabilitate – președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului – a exercitat efectiv o profesie juridică doar aproximativ 9 ani", afirmă avocata.
Argumente similare sunt invocate și în privința lui Dacian Cosmin Dragoș. Uscov afirmă că el nu ar fi acumulat vechimea necesară în învățământul juridic superior, având în vedere că a predat doar aproximativ 3 ani și jumătate la o Facultate de Drept, iar restul carierei sale didactice s-a desfășurat în alte domenii. "Restul carierei sale didactice – peste două decenii – s-a desfășurat la Facultatea de Științe Politice și Administrative, care nu constituie 'învățământ juridic superior' în sensul constituțional al termenului", a subliniat Uscov.
Dincolo de aceste calcule juridice, Uscov evidențiază o problemă de credibilitate instituțională. "Curtea Constituțională trebuie să fie un etalon al rigorii juridice și al respectului față de Constituție. Cum poate Curtea să cenzureze actele altora pentru neconstituționalitate când propriii săi membri sunt numiți în încălcarea cerințelor constituționale exprese?", întreabă retoric avocata.
Judecătorul CCR Dacian Cosmin Dragoș a respins acuzațiile, apreciind că acțiunea în instanță are un caracter strategic. "Sesizarea, formulată de avocata unui partid politic, este introdusă într-un moment vădit strategic, la aproape șase luni de la numire, circumstanță care indică intenția de a deturna atenția de la alte teme sensibile", a declarat acesta pentru HotNews. Dragoș susține că îndeplinește fără dubiu condițiile legale privind vechimea în învățământul juridic superior.
Aceste procese se derulează într-un moment extrem de sensibil pentru Curtea Constituțională, care este așteptată pe 16 ianuarie să se pronunțe asupra pensiilor magistraților. Decizia vine după ce patru judecători numiți la propunerea PSD au boicotat ședințele Curții, blocând proiectul Guvernului Bolojan ce prevede reducerea pensiilor și modificarea vârstei de pensionare.
În paralel, Silvia Uscov a deschis un alt proces împotriva Guvernului României, cerând suspendarea deciziei premierului privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Și acest dosar a primit termen la Curtea de Apel București, tot pe 5 ianuarie, într-un calendar judiciar care anunță zile tensionate pentru instituțiile-cheie ale statului.