Cererea mare de forță de muncă
Măsura vine în contextul în care angajatorii din România au raportat în mod repetat locuri de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa. Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, cererea pentru avize de angajare a cetăţenilor din alte state este semnificativă. "Este esențial să răspundem nevoilor pieței muncii și să facilităm integrarea muncitorilor străini în economia națională", a declarat ministrul Muncii, după o întâlnire cu reprezentanții angajatorilor.
Principalele domenii de activitate afectate de lipsa de personal includ: curier (26.275 locuri), manipulant mărfuri (20.912), muncitor necalificat la demolarea clădirilor și căptuşeli (20.484), muncitori în construcţia de clădiri (17.799), lucrător comercial (16.246), şofer de autoturisme şi camionete (12.237), ajutor bucătar (12.077), conducător auto transport rutier de mărfuri (11.135), muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii (10.878) și agent de securitate (10.438).
Până la data de 30 septembrie 2025, au fost eliberate 83.914 avize de angajare/detaşare pentru lucrători străini, conform Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). În comparaţie, în 2024 au fost emise 105.977 avize. În aceeaşi perioadă, au fost eliberate 61.954 permise de şedere temporară pentru angajare și 156 pentru detaşare, faţă de 110.365, respectiv 339 în anul 2024.
De asemenea, datele comunicate de Ministerul Afacerilor Externe arată că, până în 26 septembrie 2025, au fost eliberate 42.544 de vize pentru angajare în muncă cetăţenilor străini care urmau să intre în România, în timp ce 9.851 de cereri au fost respinse. Un număr de 272 de vize au fost anulate sau revocate, iar 4.648 de cereri sunt în curs de soluţionare.
Conform Inspecţiei Muncii, numărul de contracte individuale de muncă (CIM) noi ale salariaţilor cetăţeni ai unor state din afara Uniunii Europene, încheiate în perioada 1 ianuarie - 25 septembrie 2025, a fost de 73.213. Comparativ, în 2024, numărul total de CIM noi a fost de 98.966.
Contingentul de lucrători străini se va stabili anual sau ori de câte ori este nevoie, prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Această măsură vine ca o reacție la nevoile de personal din diverse sectoare, având în vedere că România se confruntă cu o criză de forță de muncă, iar anumite industrii sunt puternic afectate.
Într-o analiză publicată de Institutul Național de Statistică, se arată că în 2025, rata șomajului în România a fost de 5,2%, iar angajatorii din sectoare precum construcțiile și serviciile au avut cele mai mari dificultăți în a găsi muncitori. Aceasta este o tendință care continuă să se manifeste, iar specialiștii consideră că aducerea de muncitori străini ar putea fi o soluție viabilă.
"Este important ca această integrare a muncitorilor străini să fie realizată în mod corect, cu respectarea drepturilor acestora și cu o bune practici în domeniu", a subliniat un expert în migrație de la Universitatea București.
Pe de altă parte, există și voci critice care susțin că angajarea masivă de muncitori străini ar putea afecta locurile de muncă ale românilor și ar putea duce la o scădere a salariilor. "Trebuie să avem grijă să nu sacrificăm drepturile muncitorilor români în favoarea celor străini", a declarat un lider sindical.
În concluzie, România se pregătește să aducă aproximativ 90.000 de muncitori străini începând cu 2026, ca răspuns la nevoile acute ale pieței muncii. Această măsură va trebui să fie implementată cu atenție, având în vedere impactul său asupra economiei locale și asupra drepturilor muncitorilor.
Următorii pași vor implica stabilirea contingentului exact și coordonarea cu autoritățile locale pentru a asigura o integrare eficientă a acestor muncitori în societate.