Reșița, lider național în atragerea de fonduri europene

Reșița trăiește una dintre cele mai spectaculoase transformări urbane din România ultimului deceniu. Orașul care mult timp a fost considerat „cel mai sărac municipiu din țară” este astăzi lider național la absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor, cu peste 250 de milioane de euro pentru investiții în perioada 2016-2026. Primarul Ioan Popa explică în detaliu parcursul care a făcut posibil acest salt. „În primul rând, Reșița, din statistici, și acestea ne-au parvenit de la București, nu știam noi de ele, este pe locul întâi în țară, ca municipiu reședință de județ, la absorbția de fonduri europene per capita. Dacă analizăm fondurile atrase per cetățean, depășim și Clujul, și Oradea, și Bucureștiul, și pe cine vreți. Asta este o chestiune pe care o spun fără falsă modestie, sincer. Asta e realitatea”, spune edilul din Banat.

Ioan Popa amintește contextul dramatic din 2016, anul preluării primului mandat de primar, când Reșița era considerat cel mai sărac municipiu din România și avea un buget de investiții aproape simbolic raportat la nevoile orașului. „În 2016, când am venit la primărie, bugetul de investiții al Reșiței era de 3 milioane de euro pe an. Dacă analizăm doar cele 160 de milioane pe care le-am menționat mai devreme (n.r. absorbite până în 2024), asta ar fi însemnat bugetul Reșiței pe următorii, nici nu știu… probabil peste 50 de ani. Ar fi trebuit să așteptăm 50 de ani ca să adunăm bănuții pentru a face aceste investiții”, afirmă Ioan Popa.

În opinia lui, accesarea fondurilor europene a reprezentat oportunitatea strategică ce putea schimba destinul localității. „Nu spun asta ca să ne ridicăm în slăvi, dar șansa pe care am avut-o și pe care o au în continuare toate localitățile din România, de a accesa fonduri europene, este una pe care noi, la Reșița, am speculat-o la maximum. Au făcut-o și alte orașe. Din păcate însă, foarte multe orașe, deși aveau la îndemână acest instrument, nu au făcut-o”, spune Popa, care consideră că această diferență de abordare a generat dezvoltarea inegală a comunităților din România.

„Unele orașe, chiar și unele comune, s-au mișcat foarte bine, altele mai puțin bine. Rezultatul este că populația a început să fie mai prudentă atunci când își alege oamenii care îi conduc destinele unei comunități.”, e de părere primarul Reșiței, care se află deja la al treilea mandat. Popa spune că modelul Reșiței se bazează pe exemple de bune practici preluate de la alte administrații performante, un lanț al modernizării care trebuie să continue. „Eu sper ca exemplele noastre de bune practici, așa cum le-am luat și eu de la Oradea, de la Alba Iulia, de la Cluj, să fie preluate și de alte comunități”, afirmă edilul.

Situația găsită la venirea în Primărie a fost însă cruntă, povestește edilul. Nu existau nici documentele de bază, nici proiecte mature, nici studii tehnice. „În 2016, când am venit prima dată, nici măcar strategia de dezvoltare a orașului nu era pusă la punct. Nu aveam nici Planul de Mobilitate Urbană. A trebuit să le facem pe toate în viteză. Erau două sau trei proiecte marginale, chiar niște glume, dacă vreți: panouri de informare turistică, un proiect transfrontalier cu niște panouri solare la bazinul de înot. Atât. În rest, nu am găsit absolut nimic. Nici măcar un studiu de fezabilitate făcut, pregătit pentru a fi depus. Absolut nimic”, își amintește Ioan Popa.

A urmat reorganizarea profundă a administrației, care a permis ulterior depunerea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. „Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îmi fac o echipă puternică în trei zone. Mi-am făcut o Direcție de Proiecte Europene, unde de la trei angajați am urcat la 19. Am înființat o Direcție de Investiții, de la patru ingineri la 15 ingineri, care să urmărească lucrările. Și un serviciu de achiziții publice, pe care l-am consolidat cu 8–10 persoane, astfel încât să putem scrie proiecte, să le depunem, să facem caiete de sarcini pentru licitații și să urmărim achizițiile publice. Consider că aceste trei zone sunt cele mai importante într-o primărie: direcția de proiecte, direcția de investiții și serviciul de achiziții publice.”, afirmă primarul.

Eforturile administrative și investițiile europene consistente au modificat inclusiv profilul economic al orașului. Infrastructura modernizată, școlile reabilitate și parcurile industriale funcționale au început să atragă investitori. „Reșița este un oraș care a demonstrat că se poate. Este un oraș care a deschis perspective economice tocmai pentru că am pus la punct infrastructura urbană, infrastructura școlară și educațională. Toate aceste lucruri, împreună cu Parcul Industrial, care a fost ocupat cu investitori în totalitate, și Parcul Industrial II, unde urmează, exact în perioada următoare, să aducem un investitor strategic mare în oraș, au creat premisele ca investitorii să vină și economia să crească.”, spune edilul.

Pentru următorii ani, Popa spune că prioritatea este diversificarea economică și atragerea unor investitori mari care să ridice nivelul salarial din oraș. „Cred că cel mai important lucru care trebuie să se întâmple în perioada următoare, în următorii doi-trei ani, este nevoie sânge proaspăt în economie. Ne-ar mai trebui încă trei-patru investitori mari, care să pună presiune pe resursa umană din oraș și să crească în mod natural nivelul de salarizare.”, susține primarul.

Acesta explică și mecanismul prin care nivelul de trai poate crește organic, la fel ca în marile orașe ale țării. „Eu cred că tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei-patru ani, pentru că au început să vină agenți economici și Parcul Industrial a fost ocupat aproape în totalitate, iar investiția care se prefigurează în următoarele două-trei săptămâni sper să pună în mișcare motorul, va duce la o creștere. Competiția economică este cea care duce la creșterea salariilor și a nivelului de trai. Așa s-a întâmplat la București, la Timișoara, la Cluj. Și așa se va întâmpla, probabil, și în orașele de categoria a doua și a treia.”, e de părere primarul Reșiței.

Astăzi, cu peste 250 de milioane de euro atrase din fonduri europene, Reșița este una dintre cele mai dinamice administrații locale din România.

Transformarea orașului nu este doar vizibilă, ci și recunoscută la nivel național.