Deficitul bugetar și direcția fiscală
Datele publicate luni de Ministerul Finanțelor arată cum au intrat și cum au fost cheltuiți banii statului în primele 11 luni din 2025. Este, practic, radiografia finanțelor publice înainte de finalul de an care confirmă că deficitul rămâne mare, însă direcția este mai bună decât anul trecut. România a încheiat perioada ianuarie–noiembrie 2025 cu un deficit bugetar de 121,8 miliarde lei, echivalentul a 6,4% din PIB. Este mult, dar există o veste bună: deficitul este mai mic decât anul trecut, când ajunsese la 7,15% din PIB. Potrivit ministrului Finanțelor, „reducerea deficitului bugetar este un semnal pozitiv pentru stabilitatea economică a țării”.
Pe scurt: statul cheltuiește în continuare mai mult decât încasează, dar dezechilibrul s-a redus, ceea ce contează mult pentru credibilitatea financiară a țării. Pentru piețe, agenții de rating și Comisia Europeană, direcția este la fel de importantă ca nivelul: un deficit care scade este un semnal de disciplină. În primele 11 luni, veniturile statului au crescut cu 13%, iar cheltuielile au crescut cu 9,9%. Această diferență de ritm explică cea mai mare parte din ajustarea deficitului.
Statul a colectat mai eficient. Creșterea veniturilor nu vine dintr-o singură sursă, ci din mai multe: pe scurt, statul a avut mai multe surse de bani, nu doar taxe mai mari, ci și o absorbție mai bună a fondurilor europene. Cheltuieli mai controlate, dar cu presiuni mari: cheltuielile totale au ajuns la 713,7 miliarde lei, adică 37,5% din PIB. Deși ponderea în PIB a crescut ușor față de anul trecut, ritmul de creștere s-a temperat, ceea ce sugerează o frânare a expansiunii bugetare.
Câteva puncte-cheie: veniturile din impozitul pe salarii au ajuns la 53,43 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât în 2024, iar încasările din impozitul pe profit au atins 39,30 miliarde de lei, o creștere de 14,2%. Această evoluție este susținută de rezultatele mai bune raportate de agenții economici. De asemenea, contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de anul trecut.
Autoritățile au semnalat o accelerare a încasărilor brute din TVA începând cu luna august, după modificarea cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Veniturile din accize au totalizat 43,69 miliarde de lei, în creștere cu 3,7%, iar veniturile nefiscale au ajuns la 50,43 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%. Un aport important l-au avut și fondurile europene, sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile ajungând la 54,34 miliarde de lei, cu 47,5% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 713,68 miliarde de lei, în creștere nominală cu 9,9% față de primele unsprezece luni din 2024. Raportate la PIB, cheltuielile au crescut de la 36,93% la 37,52%. Cheltuielile de personal au fost de 154,13 miliarde de lei, în creștere cu 4,1% față de anul trecut. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au însumat 229,37 miliarde de lei, în creștere cu 11,7%, influențate în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, conform Legii nr. 360/2023.
Cheltuielile pentru investiții au totalizat 108,39 miliarde de lei, cu 16,41% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când au fost de 93,11 miliarde de lei. Acestea includ atât cheltuielile de capital, cât și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe. Concluzie: Execuția bugetară pe primele 11 luni din 2025 spune o poveste de corecție lentă, dar reală. Deficitul rămâne mare, însă direcția este mai bună decât anul trecut: venituri mai mari, cheltuieli mai temperate și investiții susținute, cu un rol tot mai important al fondurilor europene.
Nu este încă un final fericit, dar este, clar, un pas în direcția corectă.