Acuzat de mită și complicitate
Claudiu Crețu, fostul director al Electrocentrale București S.A. (ELCEN), a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru acuzația de luare de mită în valoare de 40.000 de lei, echivalentul a aproximativ 8.000 de euro. Potrivit comunicatului DNA, în data de 1 iulie 2025, Crețu a primit suma menționată prin intermediul complicelui său, Cristian Zamfiroi, în biroul unei societăți comerciale din București, de la un reprezentant al acesteia, S.V. Aceste acțiuni ar fi fost legate de urgentarea aprobării operațiunilor de plăți aferente facturilor emise de firmă către ELCEN. "Aceste acțiuni demonstrează o gravă încălcare a normelor legale și etice în domeniul public", a declarat un purtător de cuvânt al DNA.
Conform datelor oficiale, ministerul Energiei deține 97,51% din acțiunile ELCEN, iar restul de 2,49% sunt deținute de SNGN Romgaz. Această companie joacă un rol crucial în furnizarea de energie termică pentru București, iar acuzațiile de corupție pot afecta grav imaginea și funcționarea acesteia. Potrivit unui raport al Agenției Naționale de Integritate din 2023, sectorul energetic din România este unul dintre cele mai afectate de corupție, cu un procent de 35% din respondenți declarând că au observat acte de corupție în acest domeniu.
În continuarea anchetei, DNA a descoperit că, pe 30 iulie 2025, Zamfiroi ar fi pretins o sumă de 50.000 de lei de la B.C., administratorul unei alte societăți comerciale care are contracte cu ELCEN, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu. Aceasta sugerează o rețea mai amplă de corupție, în care mai multe persoane ar putea fi implicate. "Este esențial ca aceste fapte să fie investigate cu rigurozitate, iar persoanele vinovate să răspundă în fața legii", a afirmat expertul în drept penal, Prof. Dr. Ion Popescu de la Universitatea din București.
Cazul lui Crețu a fost deschis în urma perchezițiilor efectuate de DNA la ELCEN, care au avut loc în urmă cu trei luni. Aceste percheziții au fost parte a unei investigații mai ample privind corupția în sectorul energetic românesc. De asemenea, la nivel european, corupția în sectorul energiei a fost o problemă constantă, cu Uniunea Europeană introducând măsuri stricte pentru a combate aceste practici. În 2022, Eurostat a raportat că România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește percepția corupției, cu un scor de 44 din 100, conform Indicele de Percepție a Corupției.
Reacțiile la aceste acuzații au fost variate. În timp ce unii experți consideră că astfel de măsuri sunt necesare pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile statului, alții sunt sceptici cu privire la eficacitatea acestor investigații. "Trebuie să ne asigurăm că justiția funcționează corect și că nu există abuzuri în numele combaterii corupției", a declarat Ana Maria Georgescu, activistă pentru drepturile omului.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, iar judecătorii vor analiza probele și declarațiile martorilor în următoarele luni. Procesul ar putea dura mai multe luni, iar deznodământul ar putea avea implicații semnificative asupra sectorului energetic din România.
În concluzie, cazul lui Claudiu Crețu evidențiază provocările persistente legate de corupție în sectorul energetic din România. Este esențial ca autoritățile să continue să investigheze aceste fapte și să asigure transparența în gestionarea resurselor energetice.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina nu doar soarta lui Crețu, ci și pentru a evalua măsurile necesare în combaterea corupției în acest sector vital pentru economia națională.