Date financiare pentru 2025
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar ceva mai mic față de aceeași perioadă din anul precedent, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74% față de nivelul înregistrat în 2024, echivalent a 7,15% din PIB. Ministerul Finanțelor afirmă că aceste date „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, iar evoluția este susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”. Victoria este surprinzătoare, mai ales pentru premierul Ilie Bolojan, care a afirmat în luna septembrie că deficitul bugetar nu va putea fi coborât sub 8% din PIB în acest an.
Când vine vorba despre venituri, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile totale ale României au însumat 591,91 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13% față de aceeași perioadă din 2024. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 1,34%, evoluție susținută de veniturile curente și de fondurile europene. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la aproximativ 53 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât în anul anterior. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de 2024, iar încasările din impozitul pe profit au totalizat 39,30 miliarde de lei, marcând o creștere de 14,2%.
În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au atins 120,59 miliarde de lei, o creștere de 11,1%, în contextul în care rambursările de TVA au fost mai mari cu 7,3% față de 2024. Veniturile din accize au crescut cu 3,7%, ajungând la 43,69 miliarde de lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o creștere de 47,5%. Analizând aceste date, se observă că evoluția veniturilor fiscale este îmbunătățită, reflectând măsurile adoptate de autorități în cadrul strategiei fiscale.
Cheltuielile bugetare au totalizat 713,68 miliarde de lei, crescând în termeni nominali cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit Ministerului Finanțelor, cheltuielile exprimate ca procent din PIB au crescut cu 0,59 puncte procentuale, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB. Ministerul a subliniat că ritmul de creștere a cheltuielilor bugetare s-a diminuat, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.
În privința cheltuielilor de personal, acestea au însumat 154,13 miliarde de lei, în creștere cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă 8,1%, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară a anului 2024. Această scădere este în principal rezultatul reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. De asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 87,94 miliarde lei, în creștere cu 4,7%, impulsionate de majorările de la nivelul bugetelor locale și de creșterea cheltuielilor din cadrul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 miliarde lei, cu o creștere de 11,7%, influențată de recalcularea pensiilor din sistemul public, conform Legii nr. 360/2023, și de plățile efectuate pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. De asemenea, cheltuielile pentru subvenții au fost de 10,86 miliarde lei, în principal pentru sprijinirea transportului de călători și a agricultorilor.
Execuția bugetului general consolidat pentru primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB. Ținta de deficit bugetar pentru întregul an 2025 este de 8,4% din PIB, echivalentul a 159,8 miliarde lei. Potrivit analiștilor economici, este necesar ca Guvernul să continue implementarea măsurilor fiscale și să asigure o mai bună gestionare a cheltuielilor pentru a menține deficitul într-un interval sustenabil.
În concluzie, scăderea deficitului bugetar al României la 6,4% din PIB în primele 11 luni ale anului 2025 reflectă o gestionare mai bună a veniturilor și cheltuielilor publice. Aceasta ar putea permite guvernului să se concentreze pe investiții în infrastructură și proiecte derulate cu fonduri europene, aspecte esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.
Următorii pași vor implica monitorizarea continuării acestor tendințe pozitive și ajustarea politicilor fiscale în funcție de evoluțiile economice viitoare.