Zeci de parlamentari nu au vorbit deloc în plen în 2025

În anul 2025, un număr semnificativ de parlamentari români nu au avut intervenții în plenul Parlamentului, în ciuda salariilor nete de aproximativ 11.000 de lei. Potrivit unui raport publicat de Antena 3, din cei 463 de parlamentari, 52 nu au pronunțat niciun cuvânt în timpul dezbaterilor, având doar intervențiile de la depunerea jurământului. "Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la implicarea și responsabilitatea aleșilor noștri", a declarat expertul în politică publică, Dan Cristian Tătaru, de la Institutul de Studii Politice din București.

Conform raportului, din cei 52 de parlamentari tăcuți, 22 sunt membri ai Partidului Social Democrat (PSD), 15 aparțin Partidului Național Liberal (PNL), 5 sunt din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), iar restul fac parte din Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și grupuri neafiliate. Aceasta reprezintă o lipsă de participare care poate afecta calitatea dezbaterilor legislative.

În plus, alți 36 de parlamentari au vorbit de doar două ori, iar 31 au avut trei intervenții în plen. Comparativ, liderii celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaților și Senat, au avut sute de intervenții, unii depășind chiar 300 de luări de cuvânt. Potrivit surselor oficiale, în acest an s-au desfășurat 97 de ședințe de plen la Camera Deputaților și 94 la Senat.

Criticii acestui comportament subliniază că, având în vedere salariile ridicate, este de așteptat ca parlamentarii să fie mai implicați în activitățile legislative. "Salariile mari ar trebui să vină însoțite de o responsabilitate mai mare față de cetățeni", a afirmat sociologul Andrei Bădescu de la Universitatea București.

Pe de altă parte, unii membri ai Parlamentului susțin că absența lor de la microfon nu reflectă lipsa de muncă. "Lucrăm în comisii și în afara audiențelor publice, dar acest lucru nu este vizibil pentru cetățeni", a declarat un senator care a ales să rămână anonim.

Această situație subliniază o problemă mai largă în sistemul politic românesc, unde transparența și responsabilitatea aleșilor sunt adesea puse la îndoială. Conform unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS), doar 30% dintre cetățeni au încredere în parlamentarii lor, un procent care continuă să scadă.

În concluzie, acest deficit de participare în plen ar putea avea implicații asupra credibilității instituției legislative și asupra încrederii publicului în democrația românească. Este esențial ca parlamentarii să revină la un angajament activ față de alegători și să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor.

Următoarele sesiuni parlamentare ar trebui să fie un moment de reflecție și reformă pentru a îmbunătăți implicarea acestora în dezbateri și decizii legislative.