Starea reactoarelor în 2025
Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, continuă să fie un punct central în negocierile de pace între Rusia și Ucraina. La 28 decembrie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a inclus subiectul centralei în planul său de a pune capăt conflictului, ceea ce a fost confirmat și de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în cele 20 de puncte ale planului său. Potrivit Reuters, Rusia a preluat controlul centralei în martie 2022 și a anunțat intenția de a conecta centrala la rețeaua sa de energie electrică, gestionarea acesteia fiind în prezent în sarcina companiei de stat Rosatom. "Este esențial să asigurăm o utilizare sigură și responsabilă a acestei infrastructuri critice", a declarat Zelenski.
Centrala, amplasată în Enerhodar, pe malurile fluviului Nipru, la 550 km sud-est de Kiev, dispune de șase reactoare de producție sovietică, construite în anii '80, dar care au început să producă energie abia după 1990. Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), capacitatea totală a centralei este de 5,7 gigawați. De menționat că patru dintre reactoare nu mai utilizează combustibil nuclear rusesc, optând pentru cel furnizat de compania americană Westinghouse.
După preluarea controlului de către Rusia, cinci dintre cele șase reactoare au fost închise, iar ultimul a oprit producția de electricitate în septembrie 2022. Recent, Rosatom a declarat că este pregătită să înapoieze Statelor Unite materialul radioactiv utilizat. Conducerea rusă a centralei a informat că cele șase reactoare sunt închise „la rece”, în contextul tensiunilor continue dintre Rusia și Ucraina.
Ambasadele celor două țări s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei, iar siguranța nucleară este un subiect de îngrijorare constantă. Directorul AIEA, Rafael Grossi, a subliniat că luptele din jurul centralei afectează în mod constant siguranța nucleară, iar echipamentul centralei depinde de electricitatea furnizată de Ucraina. În ultimii patru ani, alimentarea a fost întreruptă de cel puțin 11 ori din cauza deteriorării liniilor electrice, obligând centrala să folosească generatoare diesel pentru a menține reacția de răcire a reactoarelor.
Pe lângă problemele de alimentare cu electricitate, centrala se confruntă cu o criză a resurselor de apă necesare pentru răcirea reactoarelor. Distrugerea barajului de la Kahovka în 2023 a dus la diminuarea rezervei de apă, iar Energoatom a raportat o scădere de peste 15% a nivelului rezervorului de răcire. În plus, rezervoarele cu combustibil nuclear uzat reprezintă un alt risc, deoarece lipsa apei poate conduce la evaporarea acesteia și la creșterea temperaturii, cu un risc ridicat de incendiu.
Aleksei Lihaciov, șeful Rosatom, a declarat că Rusia este pregătită să repornească centrala, însă acest lucru depinde de situația din zonă. În acest context, Ministerul ucrainean al Energiei a catalogat planul Rusiei de a reporni reactorul nr. 1 ca fiind ilegal și iresponsabil, invocând riscurile unui accident nuclear. Analiștii estimează că Ucraina se confruntă cu un deficit de generare de 4 gigawați, ceea ce echivalează cu capacitatea a patru reactoare de la Zaporojie.
Expertul Oleksandr Harcenko de la Centrul de Cercetare în Energie din Kiev a declarat că Ucraina ar avea nevoie de 5-7 ani pentru a construi capacitatea necesară de generare pentru a compensa pierderea centralei. Chiar și în eventualitatea recâștigării controlului asupra centralei, ar fi necesari doi-trei ani pentru evaluarea stării acesteia și alți trei ani pentru a o readuce la capacitate maximă. De asemenea, problema resurselor de apă rămâne critică, iar Energoatom a avertizat că rezervele disponibile sunt suficiente pentru funcționarea maximă a unui reactor, dar nu mai mult.
În concluzie, centrala nucleară de la Zaporojie rămâne un element central în conflictul dintre Rusia și Ucraina, iar viitorul său depinde nu doar de negocierile politice, ci și de starea fizică a infrastructurii sale. Este esențial ca ambele părți să colaboreze pentru a asigura siguranța nucleară și pentru a preveni un potențial accident care ar putea avea consecințe devastatoare.
Pe termen lung, soluțiile pentru problema resurselor de apă și a alimentării cu electricitate trebuie să fie priorități în discuțiile viitoare.