Centrala Zaporojie, punct sensibil în planul de pace

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a inclus situația centralei nucleare Zaporojie printre cele 20 de puncte esențiale ale propunerii pentru un acord de pace. Acest demers a fost anunțat în contextul unui conflict militar care a dus la preluarea centralei de către Rusia în martie 2022, când aceasta a declarat intenția de a o conecta la rețeaua electrică rusă. Conform majorității statelor din lume, centrala aparține Ucrainei, în timp ce Moscova susține că este proprietatea Rusiei, administrată de o filială a companiei nucleare de stat Rosatom. "Centrala Zaporojie este un element cheie în discuțiile de pace", a declarat Zelenski la finalul lunii decembrie 2025.

În decembrie 2025, Zelenski a menționat că Statele Unite au sugerat o administrare trilaterală a centralei, implicând Ucraina, SUA și un manager-șef american. Propunerea Kievului include utilizarea comună a resurselor centralei, cu SUA având decizia asupra jumătății energiei generate. De cealaltă parte, presa rusă a relatat că Moscova analizează și o posibilă colaborare ruso-americană pentru exploatarea centralei. Această dinamică complexă subliniază rolul central pe care centrala Zaporojie îl joacă în negocierile internaționale.

Centrala este situată în orașul Enerhodar, pe malul fluviului Nipru, la 550 km sud-est de capitala Kiev, și este dotată cu șase reactoare de concepție sovietică, construite în anii 1980. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), capacitatea totală a centralei este de 5,7 gigawați. Dintre acestea, patru reactoare au renunțat deja la combustibilul nuclear rusesc, trecând la cel produs de compania americană Westinghouse. De la preluarea controlului de către Rusia, cinci dintre cele șase reactoare au fost oprite, iar ultimul a încetat producția de energie în septembrie 2022. În prezent, conform administrației ruse a centralei, toate reactoarele sunt în "oprire la rece".

Alimentarea cu energie necesară sistemelor de siguranță depinde de liniile electrice din Ucraina, care au fost întrerupte de cel puțin 11 ori de la începutul conflictului armat. Aceasta a determinat folosirea generatoarelor diesel de urgență pentru a preveni accidentele. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că orice conflict armat în apropierea unei centrale nucleare reprezintă un risc major pentru siguranța nucleară, iar situația rămâne tensionată în jurul centralei.

Oficialii ruși afirmă că intenționează să repornească centrala atunci când condițiile de securitate o vor permite, iar energia produsă ar putea fi trimisă chiar și unor regiuni din Ucraina. Însă, analiștii ucraineni susțin că obiectivul Moscovei este de a acoperi deficitul energetic din sudul Rusiei. În decembrie 2025, autoritatea nucleară rusă a emis o licență pentru operarea reactorului nr. 1, considerată de Kiev o decizie ilegală și periculoasă, Ministerul Energiei spunând că poate fi un risc de accident nuclear.

Ucraina consideră centrala Zaporojie esențială, în special în contextul atacurilor frecvente asupra infrastructurii sale energetice. Deficitul de producție energetică din țară este estimat la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare din această centrală. Potrivit specialiștilor, refacerea capacității pierdute ar putea dura între cinci și șapte ani, iar repunerea completă în funcțiune a centralei ar necesita cel puțin cinci-șase ani de la recâștigarea controlului.

O altă preocupare majoră este lipsa apei necesare răcirii reactoarelor, provocată de distrugerea barajului Kahovka în 2023. Rezervorul de apă care alimenta sistemele de răcire ale centralei a fost grav afectat, iar nivelul apei din bazin a scăzut cu peste 15%, conform operatorului nuclear ucrainean Energoatom. Fără o cantitate suficientă de apă, reactoarele și bazinele de combustibil uzat riscă supraîncălzirea, ceea ce ar putea avea consecințe grave pentru siguranța nucleară.

Aceste provocări subliniază complexitatea situației și necesitatea unei soluții rapide și eficiente pentru a asigura siguranța nucleară în regiune.