Kremlinul pregătește modificări
Kremlinul a respins planul de pace revizuit în 20 de puncte prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform unor surse citate de Bloomberg. Această decizie a fost anunțată pe 25 decembrie 2025, în contextul în care Rusia intenționează să solicite modificări semnificative ale documentului, inclusiv înăsprirea restricțiilor asupra Forțelor Armate Ucrainene. O sursă apropiată lui Putin a declarat că acest plan este considerat un „punct de plecare” pentru negocieri, dar omite aspecte esențiale pentru Kremlin.
Printre cerințele Rusiei se numără garanții împotriva extinderii NATO spre est și o clauză care să garanteze statutul neutru al Ucrainei în eventualitatea aderării acesteia la Uniunea Europeană. De asemenea, Kremlinul solicită clarificări cu privire la statutul limbii ruse în Ucraina și la ridicarea sancțiunilor impuse împotriva Rusiei. Limitarea propusă a efectivelor armatei ucrainene în timp de pace este de 800.000 de militari, ceea ce Moscova consideră insuficient.
Pe 24 decembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că președintele rus, Vladimir Putin, este la curent cu detaliile negocierilor, având în vedere întâlnirea delegațiilor ruse și americane de la Miami. Peskov a subliniat că toți parametrii esențiali ai poziției ruse sunt bine cunoscuți de partea americană și că urmează să fie formulată o poziție viitoare în cadrul discuțiilor care se vor desfășura în curând.
Proiectul de acord de pace elaborat de Zelenski prevede, printre altele, un acord de neagresiune între Moscova și Kiev, precum și garanții de securitate din partea SUA, NATO și Uniunii Europene, bazate pe articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. Aceasta ar include un răspuns militar din partea aliaților în cazul unei noi agresiuni ruse. Totuși, problema teritorială rămâne nerezolvată, iar Moscova insistă asupra retragerii Forțelor Armate Ucrainene din regiunile Donețk și Luhansk, ceea ce complică și mai mult negocierile.
Conform propunerilor ucrainene, Rusia ar trebui să se retragă din regiunile Dnipropetrovsk, Mykolaiv, Sumy și Harkov, iar în regiunile deja afectate de conflict, cum ar fi Donețk și Luhansk, ar trebui să se aplice principiul „să rămânem unde suntem”. În această privință, Washingtonul a sugerat un compromis sub forma unei zone economice libere, care ar putea fi supusă unui referendum în Ucraina. Această opțiune ar putea oferi o soluție viabilă pentru ambele părți.
Kremlinul a indicat că va analiza documentul propus „cu calm”, fără a-l respinge, în încercarea de a nu irita administrația americană. De asemenea, Dmitri Peskov a menționat că, în cazul în care va fi necesar, Putin ar putea discuta cu președintele american Donald Trump în perioada sărbătorilor de Crăciun, sugerând că dialogul rămâne o opțiune deschisă.
Pe de altă parte, Zelenski a declarat că este esențial ca Ucraina să își protejeze suveranitatea și să obțină garanții de securitate solide. El a subliniat că, deși Rusia face presiuni pentru o retragere în anumite regiuni, este important ca Ucraina să nu cedeze la aceste cerințe, având în vedere impactul asupra securității naționale. În acest context, negocierile vor continua, dar fără un acord clar asupra aspectelor teritoriale și de securitate, perspectiva unui conflict prelungit rămâne una posibilă.
În concluzie, refuzul Rusiei de a accepta planul de pace elaborat de Zelenski complică și mai mult situația din regiune și subliniază nevoia urgentă de a găsi soluții negociate.
Cu toate acestea, discuțiile dintre părți continuă, iar implicațiile acestor negocieri vor influența în mod semnificativ viitorul relațiilor internaționale în zonă.