Cum este sărbătorit Crăciunul în Coreea de Nord

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Il-yong Ju, un transfug din Coreea de Nord, a povestit despre cum familia sa sărbătorea Crăciunul într-o țară unde această festivitate este interzisă. Împodobirea bradului este un act riscant, iar cunoștințele despre tradiție sunt limitate din cauza represiilor. Ju continuă să lupte pentru drepturile omului și să sensibilizeze opinia publică cu privire la abuzurile din Coreea de Nord.

EN

Brief

Il-yong Ju, a North Korean defector, shares how his family secretly celebrated Christmas, risking severe punishment in a country where the holiday is forbidden. He highlights the lack of awareness about the true origins of the holiday and advocates for human rights in North Korea.

Cum este sărbătorit Crăciunul în Coreea de Nord
Sursa foto: mediafax.ro

Tradiții interzise și pericole

Il-yong Ju, un transfug din Coreea de Nord, a oferit o privire rară asupra modului în care Crăciunul este sărbătorit într-o țară unde această festivitate este strict interzisă. Într-un interviu acordat Sky News, Ju a detaliat cum, în copilărie, familia sa risca pedepse severe pentru a decora un brad de Crăciun pe 25 decembrie. "În multe țări, împodobirea bradului este un ritual din ziua de Crăciun. Însă, în Coreea de Nord, această zi este tratată ca oricare alta, deoarece Crăciunul este interzis", a explicat el, subliniind contradicția dintre tradițiile globale și realitatea din regimul nord-coreean.

Ju a povestit cum, în satul său mic, bunicul său îl trimitea să taie un pin pe 25 decembrie, iar familia atârna bile de bumbac de ramurile acestuia. "Acasă la mine, pur și simplu sărbătorim așa ceva. Dar nu știam despre ce era vorba în ziua aceea. Bunicul ne-a învățat că, în alte țări, se face acest brad și se sărbătorește această zi", a declarat Ju. Deși nu cunoșteau adevăratele origini ale tradiției, familia sa nu a fost pârâtă autorităților, probabil din cauza izolării satului, care avea doar 30 de gospodării.

Creștinismul este sever reprimat în Coreea de Nord, iar cunoștințele despre Crăciun sunt aproape inexistente. Ju a menționat că vecinii numeau bradul „yolka”, o denumire din cultura rusă pentru un brad de Anul Nou. Aceștia nu știau că, de fapt, sărbătoreau Crăciunul. „A fost posibil pentru că satul meu era foarte mic și izolat de orașul principal”, a adăugat el.

O parte din descoperirea adevărului despre Crăciunul interzis a venit prin transmisiuni radio clandestine din Coreea de Sud. Ju și familia sa ascultau un post creștin, deși acest lucru era extrem de periculos. "Agenții statului apăreau neanunțați, verificând radiourile pentru a vedea pe ce frecvențe erau acordate. Cei prinși că ascultă posturi străine erau trimiși în lagăre de muncă sau executați", a declarat Ju, subliniind riscurile grave asociate cu dorința de a afla mai multe despre lumea din afara granițelor nord-coreene.

Această emisiune radio a jucat un rol crucial în viața familiei lui Ju, inspirându-l pe tatăl său să fugă din Coreea de Nord. "Când tatăl meu s-a stabilit în Coreea de Sud, ne-a trimis un intermediar. Așa că eu, mama mea și una dintre surorile mele am evadat în octombrie 2009", a explicat Ju. Aceste fugi au fost extrem de riscante și dificil de realizat, însă dorința de libertate și de a trăi o viață fără opresiune a fost mai puternică.

În prezent, Il-yong Ju trăiește în Seul, Coreea de Sud, unde este un creștin declarat. În 2019, el a avut ocazia să se întâlnească cu fostul președinte american Donald Trump, la Casa Albă, unde i-a împărtășit acestuia experiențele și persecuțiile suferite în Coreea de Nord. Ju continuă să fie un avocat al drepturilor omului și să facă cunoscute abuzurile regimului nord-coreean, având ca scop sensibilizarea opiniei publice cu privire la realitățile cu care se confruntă cetățenii acestei țări.

În concluzie, povestea lui Il-yong Ju ilustrează nu doar persecuția religioasă din Coreea de Nord, dar și curajul și determinarea celor care, în ciuda riscurilor, aleg să păstreze tradiții interzise. Aceasta subliniază necesitatea de a proteja libertatea de exprimare și de religie, nu doar în Coreea de Nord, ci în întreaga lume.

În viitor, este esențial ca comunitatea internațională să rămână vigilentă și să continue să susțină drepturile fundamentale ale omului în regimuri represive.