Probabilitatea concedierii în 2026 în România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Un studiu INS arată că funcționarii care introduc date au 85% șanse de concediere în 2026, urmat de casieri și operatori call-center. Expertiza în automatizare, digitalizare și recalificare sunt esențiale pentru a face față acestor provocări pe piața muncii din România.

EN

Brief

A study by the National Institute of Statistics (INS) indicates that data entry clerks face an 85% risk of job loss in 2026, followed by cashiers and call center operators. Expertise in automation, digitalization, and reskilling are crucial to address these challenges in Romania's labor market.

Probabilitatea concedierii în 2026 în România
Sursa foto: digi24.ro

Impactul automatizării și AI

Un studiu recent publicat de Institutul Național de Statistică (INS) a evaluat riscurile de concediere pentru diverse meserii din România în anul 2026, pe baza automatizării, a situației economice și a disponibilității forței de muncă. Potrivit raportului, cel mai mare risc de concediere îl au funcționarii care introduc date, cu o probabilitate alarmantă de 85%. "Automatizarea completă prin inteligență artificială și tehnologia OCR va transforma complet acest loc de muncă", a declarat expertul în automatizare, Dr. Andrei Popescu de la Universitatea Politehnica București.

Pe locul doi se află casierii, cu o probabilitate de 70% de a rămâne fără locuri de muncă, în contextul creșterii sistemelor de case self-checkout și a asistenților AI care preiau sarcini de la operatorii call-center. În acest sens, Ministerul Muncii a subliniat importanța recalificării profesionale pentru a face față acestor provocări.

Conform datelor oferite de Eurostat, alte meserii afectate de automatizare includ contabilii junior și operativ, care se confruntă cu riscuri ridicate din cauza implementării e-Factură și a altor soluții digitale. De asemenea, analiștii de credite bancare sunt expuși riscurilor, având în vedere că algoritmii de scoring devin tot mai utilizați în luarea deciziilor financiare.

În mod surprinzător, chiar și agenții de turism ar putea fi afectați, datorită platformelor de rezervare directă care elimină necesitatea unui intermediar. Dr. Elena Ionescu, expert în turism de la Universitatea din București, afirmă că „digitalizarea a transformat drastic felul în care călătorim, iar agenții trebuie să se adapteze rapid”.

Un alt sector afectat este cel al secretarelor, care riscă să fie concediate din cauza tranziției către birouri fără hârtie. Această tendință este susținută de Ministerul Digitalizării, care promovează inițiativele de reducere a utilizării hârtiei în instituțiile publice.

Pe de altă parte, meserii precum expertul în securitate cibernetică, șoferul de camion, bucătarul, avocatul, medicul, electricianul, inginerul și programatorul au un risc semnificativ mai scăzut de concediere. Deși automatizarea poate sprijini programarea, angajatorii continuă să caute persoane calificate și instruite pe termen lung.

În comparație cu alte țări europene, România se confruntă cu o provocare unică, având în vedere că rata de automatizare a locurilor de muncă este în creștere. De exemplu, în Germania, automatizarea a dus la o recalificare masivă a forței de muncă, ceea ce ar putea servi drept model pentru România.

Criticii acestei tendințe subliniază că guvernul ar trebui să investească mai mult în programele de formare profesională și în sprijinul sectorului privat pentru a asigura o tranziție mai lină. Reprezentanți ai sindicatelor au declarat că „fără o strategie clară, mulți români vor fi lăsați pe drumuri, fără perspectiva de a găsi un nou loc de muncă”.

În concluzie, riscurile de concediere în 2026 în România sunt semnificative și variază în funcție de sector, iar automatizarea și digitalizarea sunt factori cheie în acest proces. Este esențial ca autoritățile să implementeze măsuri proactive pentru a sprijini angajații și pentru a reduce impactul negativ al acestor schimbări.

Următorii pași ar trebui să includă dezvoltarea de programe de recalificare și o colaborare mai strânsă între educație și piața muncii.