Măsuri de securitate amplificate
O țară europeană, membră NATO, a anunțat luni, 22 decembrie 2025, că va crește în 2026 vârsta limită a rezerviștilor armatei sale de la 60 de ani la 65 de ani, în scopul pregătirii militare a statului în fața amenințării reprezentate de Rusia, relatează AFP. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, a susținut că reforma, care va intra în vigoare la 1 ianuarie după ce va fi promulgată de preşedintele finlandez, va duce la o creştere a numărului de recruţi cu 125.000 în cinci ani.
„Numărul rezerviştilor finlandezi va fi în jur de un milion în 2031”, a precizat Hakkanen într-un comunicat. În prezent, Finlanda contează pe 900.000 rezervişti, iar țara situată în flancul estic al NATO dispune de un efectiv pe timp de război de 280.000 de soldaţi. Această măsură are ca scop întărirea capacității de apărare a națiunii în contextul tensiunilor internaționale crescute, în special în raport cu Rusia.
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii finlandezi la împlinirea vârstei de 18 ani, iar pentru femei se face pe bază de voluntariat. Recruţii pot efectua un serviciu militar de şase, nouă sau 12 luni, în funcţie de pregătirea lor. Noua limită de vârstă se va aplica persoanelor eligibile pentru serviciul militar la intrarea în vigoare a legii. În virtutea noilor reguli, disponibilitatea recruţilor va fi prelungită cu 15 ani pentru soldaţi simpli şi cu cinci ani pentru ofiţeri şi subofiţeri.
Finlanda are o frontieră terestră de 1.340 kilometri cu Rusia, iar în aprilie 2023 a aderat la NATO, punând astfel capăt unei perioade de zeci de ani de nealiniere militară. Această schimbare de statut a fost determinată de percepția crescândă a amenințării rusești, în special în contextul conflictelor recente din Ucraina. În decembrie 2023, Finlanda a decis să își închidă frontiera orientală cu Rusia, suspectând Moscova de orchestrarea sosirii de migranţi pentru a destabiliza țara nordică.
Experții în securitate consideră că aceste măsuri sunt esențiale pentru consolidarea apărării naționale, dar și pentru a asigura solidaritatea în cadrul NATO. De asemenea, este important de menționat că, în contextul acestor reforme, Finlanda își asumă un rol activ în apărarea colectivă a Alianței Nord-Atlantice.
Criticii acestor măsuri subliniază însă că creșterea vârstei rezerviștilor ar putea duce la provocări logistice și financiare, având în vedere că mai mulți rezerviști în vârstă ar putea fi mai puțin disponibili pentru antrenamentele necesare. De asemenea, se ridică întrebări legate de impactul pe termen lung asupra forțelor armate și a societății finlandeze.
În concluzie, măsurile anunțate de Finlanda evidențiază o adaptare rapidă la schimbările geopolitice actuale și o reconfigurare a politicilor de apărare. Este de așteptat ca alte state membre NATO să analizeze aceste inițiative în contextul propriilor strategii de apărare, având în vedere provocările comune cu care se confruntă Europa.
Finlanda își asumă astfel un angajament pe termen lung pentru securitatea sa și pentru stabilitatea regiunii, iar implementarea acestor reforme va fi urmărită cu atenție de comunitatea internațională.