Conflict juridic și constituțional
Csm: refuzul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Conflictul dintre Palatul Cotroceni și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu este doar unul politic, ci unul juridic profund. În seara zilei de 22 decembrie 2025, Secția pentru judecători a CSM a dat o primă reacție, bazându-se pe patru piloni constituționali care limitează puterea discreționară a șefului statului. "Într-o democrație, Justiția este o putere independentă, nu una subordonată Executivului sau Președinției", a declarat un reprezentant al CSM. Aceasta subliniază că nicio altă autoritate nu poate evalua sau demite prin plebiscit membrii unei puteri egale în stat.
Logica CSM este destul de clară. Dacă Președintele Nicușor Dan poate organiza un referendum pentru dizolvarea CSM, atunci s-ar crea un precedent prin care justiția ar deveni un instrument la dispoziția puterii politice. Conform Constituției României, CSM are misiunea unică de a proteja magistrații de presiunile politice. În comunicatul său, Secția pentru judecători afirmă că nu poate permite un referendum care, prin natura sa, este un „vector emoțional”.
Independența justiției nu poate fi supusă votului popular, deoarece ea reprezintă un drept al cetățeanului la un proces echitabil, nu o chestiune de popularitate. Legea 305/2022 prevede o procedură extrem de strictă pentru revocarea unui membru CSM, care poate fi inițiată doar de Adunările Generale ale Judecătorilor, iar motivul trebuie să fie neîndeplinirea atribuțiilor legale, nu o nemulțumire politică sau publică.
Concluzia CSM este destul de directă: Președintele nu are nicio pârghie legală de a face „plecați” membrii CSM „de urgență” în urma unui referendum intern, indiferent de rezultat. CSM invocă tratatele internaționale și jurisprudența CJEU (Curtea de Justiție a Uniunii Europene), subliniind că orice mecanism care permite influența politicului asupra structurii organului de autoguvernare a magistraților este văzut la Bruxelles ca o încălcare a statului de drept.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declarațiile Președintelui Nicușor Dan, formulate în cursul zilei, și subliniază că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, așa cum este consacrat de Constituția României. Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător.
CSM, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești. România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte statul de drept, independența justiției și cooperarea loială între instituții. Consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene.
Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională, nu în contextul unor vectori emoționali, indiferent de natura lor.
Următorul pas pare a fi o dezvoltare a acestui conflict, care va ajunge, cel mai probabil, pe masa Curții Constituționale sub forma unui conflict juridic de natură constituțională.