Ministerul Muncii publică propunerea
În baza Hotărârii de Guvern emisă şi adoptată pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, Ministerul Muncii a publicat recent un proiect care reglementează majorarea salariului minim. Documentul a fost pus în transparenţă publică, iar în perioada 19-28 decembrie 2025, sunt aşteptate sugestiile şi opiniile cetăţenilor cu privire la acest proiect. Potrivit noii legi, din primul articol reiese că, „începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.”
Iar în cel de-al doilea articol este specificat faptul că „la data prevăzută la art.1, Hotărârea Guvernului nr. 1506/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 noiembrie 2024, se abrogă.” Acest proiect de lege vine în contextul în care salariul minim brut pe ţară a fost un subiect intens dezbătut în ultima perioadă, având implicaţii directe asupra nivelului de trai al angajaţilor din România.
Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), salariul minim brut pe economie a crescut gradual în ultimii ani, ajungând la 3.000 lei în 2024. Această majorare a fost însoţită de o creştere a preţurilor, ceea ce a generat controverse în rândul economiştilor. Expertul economic Alina Popescu, de la Universitatea Bucureşti, subliniază: „Este esenţial ca salariul minim să se alinieze nu doar cu inflaţia, ci şi cu productivitatea muncii, pentru a asigura un trai decent pentru angajaţi.”
De asemenea, un alt expert, Mihai Ionescu, consultant în politici publice, consideră că această măsură ar putea stimula consumul, dar subliniază că este important ca firmele să fie pregătite pentru o astfel de modificare. „O majorare bruscă a salariului minim poate afecta negativ micile afaceri care nu au resursele necesare pentru a susţine aceste creşteri,” afirmă Ionescu.
În contextul european, România se află sub media salariului minim din Uniunea Europeană, care este de aproximativ 1.700 euro pe an, conform Eurostat. Aceasta face ca propunerea actuală să fie o încercare de a reduce decalajul existent. Comparativ cu alte state membre, cum ar fi Polonia sau Ungaria, care au implementat măsuri similare de creştere a salariului minim, România trebuie să găsească un echilibru între cerinţele economice şi nevoile sociale.
Criticii acestui proiect de lege pun accent pe faptul că majorarea salariului minim ar putea duce la pierderi de locuri de muncă, în special în sectoare cu marje reduse de profit, cum ar fi retailul sau Horeca. Reprezentanţii Patronatului Român susţin că, „în lipsa unor măsuri de sprijin, nu putem exclude riscul ca unele companii să fie forţate să reducă personalul sau să închidă.” Aceștia cer guvernului să ia în considerare impactul economic al acestei măsuri înainte de a o implementa.
În concluzie, proiectul de majorare a salariului minim brut pe ţară este un pas important, dar care vine cu provocări semnificative. Este esenţial ca Ministerul Muncii să ia în considerare toate opiniile exprimate în această perioadă de consultare publică.
Următorii paşi vor implica evaluarea sugestiilor primite, precum şi o analiză detaliată a impactului economic pe termen lung al acestei măsuri asupra angajatorilor şi angajaţilor din România.