Avertismente din partea patronatelor
Cu ocazia unei conferințe de presă desfășurate pe 18 decembrie 2025, Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a subliniat necesitatea unor măsuri de protecție pentru companiile afectate de creșterea salariului minim, care va ajunge la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026. "Creșterea salariului minim trebuie condiționată de crearea unei plase de siguranță în perioade dificile ale unor întreprinderi", a declarat Șucu, adăugând că industriile cele mai afectate sunt cele din sectoare precum HoReCa, industria mobilei și textilă. Potrivit AGERPRES, el a precizat că, în ultimii patru ani, salariul minim a crescut cu aproape 80%, în timp ce productivitatea a crescut cu doar 20%. Acest decalaj a dus la o scădere a competitivității și la creșterea inflației.
Între timp, Florin Jianu, președintele IMM România, a criticat decizia guvernului de a majora salariul minim, afirmând că aceasta a fost luată fără consultarea adecvată a actorilor economici. "Deciziile ar trebui să se bazeze pe realitatea economică, nu pe trocuri politice", a spus Jianu, subliniind că, în prezent, economia se confruntă cu o creștere a numărului de firme închise, ajungând la 136.000 în luna octombrie a acestui an. El a mai adăugat că 80% dintre companii sunt deja afectate de măsurile fiscale recente și că unele dintre ele sunt nevoite să disponibilizeze angajați.
Conform datelor oficiale, salariul minim a fost stabilit de coaliția de guvernare în cadrul unei întâlniri la Palatul Victoria, unde s-a convenit și asupra reducerii impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, urmată de eliminarea acestuia din 2027. Aceste măsuri ar putea avea repercusiuni asupra bugetului național, iar detalii suplimentare vor fi comunicate înainte de adoptarea bugetului pe 2026.
Criticile aduse de liderii patronatelor se concentrează pe faptul că o majorare a salariului minim fără măsuri de suport pentru companii ar putea duce la pierderi semnificative de locuri de muncă. Dan Șucu a amintit că este esențial să se creeze un mecanism de tip Kurzarbeit, inspirat din modelul german, pentru a oferi suport companiilor în dificultate. "Noi cerem o plasă de siguranță pentru întreprinderile care au contribuit la bugetul de stat și care acum se confruntă cu perioade mai dificile", a adăugat el.
Atât Șucu, cât și Jianu au subliniat că majorările salariale trebuie să fie corelate cu productivitatea și cu realitățile economice, pentru a evita o criză economică mai profundă. Aceștia au solicitat o abordare mai echilibrată și mai responsabilă din partea autorităților, care să aibă în vedere impactul asupra mediului de afaceri și asupra angajaților. În concluzie, liderii din domeniul patronal cer o consultare mai bună și o implicare a tuturor părților interesate în procesul decizional, pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă și echitabilă pentru toți.
Pe fondul acestor discuții, se preconizează că Guvernul va trebui să reevalueze strategia de creștere a salariului minim și să implementeze măsuri adiționale care să sprijine atât angajatorii, cât și angajații, pentru a preveni o deteriorare a situației economice și a locurilor de muncă în România.