Controverse și reacții în coaliție
Blocul Național Sindical (BNS) a criticat vehement decizia coaliției de guvernare de a majora salariul minim brut la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, considerând-o incorectă și lipsită de fundament economic. Într-un comunicat dat publicității, BNS a subliniat că România dispune, începând cu anul 2025, de un mecanism clar și predictibil pentru stabilirea salariului minim, stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 35/2025, care a fost agreat de toate părțile implicate: Guvern, patronate și sindicate. Această formulă ia în considerare indicatori precum evoluția PIB, rata inflației și productivitatea muncii, respectând astfel legislația românească și angajamentele internaționale asumate de țară.
„Nimeni nu a contestat această formulă la momentul adoptării ei de către Guvern, tocmai pentru că este corectă din punct de vedere economic și respectă principiile economiei de piață”, a declarat Dumitru Costin, președintele BNS. Sindicaliștii argumentează că amânarea creșterii salariului minim până la 1 iulie 2026 echivalează cu o înghețare a acestuia pentru primele șase luni ale anului, având efecte devastatoare asupra puterii de cumpărare.
Conform datelor BNS, salariul minim a crescut cu 9,45% în ianuarie 2025, dar inflația se așteaptă să atingă aproape 10%, ceea ce va reduce semnificativ venitul real al angajaților. Estimările arată că aproximativ 1,8 milioane de salariați se află în intervalul 4.050 – 4.350 lei, iar 849.000 de persoane vor avea venituri înghețate la 4.050 lei. Acest lucru va afecta grav puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili angajați.
BNS a cerut coaliției de guvernare să revină asupra deciziei, subliniind că salariații cu venituri mici nu pot suporta costurile politicilor inflaționiste. Aceștia avertizează că peste 2 milioane de lucrători se vor afla sub o presiune economică uriașă în 2026, deoarece inflația a compromis câștigurile realizate din creșterea salariului minim.
Reacțiile față de această decizie au fost variate. Patronatele au exprimat îngrijorări cu privire la impactul economic al majorării, în timp ce sindicatele amenință cu proteste, inclusiv cu o posibilă grevă generală. Reprezentanții mediului de afaceri, cum ar fi Dan Șucu, președintele Concordia, au cerut măsuri de sprijin pentru companii, subliniind că salariul minim a crescut cu aproape 80% în ultimii patru ani, în timp ce productivitatea a crescut cu doar 20%.
Tensiunile din coaliție sunt evidente, iar sindicatele afirmă că majorarea salariului minim este doar o promisiune. Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Meridian, a declarat că membrii lor cer acțiuni concrete și nu exclud o grevă generală. În același timp, coaliția a decis să implementeze tăieri de cheltuieli și modificări fiscale, ceea ce a generat și mai multe controverse.
În concluzie, decizia de a amâna creșterea salariului minim este privită ca o măsură ce ar putea afecta milioane de români, în special pe cei din categoriile vulnerabile. Sindicatele solicită o revizuire a acestei decizii pentru a respecta legislația în vigoare și a asigura un trai decent pentru cei cu venituri mici.
Următoarele zile ar putea aduce noi evoluții, inclusiv proteste mai ample din partea sindicatelor, dacă nu se iau măsuri imediate.