Contestație asupra amenzii impuse
Ungaria a depus o plângere împotriva Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din cauza unei decizii a curţii privind migraţia, anunţă luni ministrul ungar al justiţiei, Bence Tuzson. Potrivit celor relatate de agenţia ungară de ştiri MTI, această acțiune vine după ce, în 2020, CJUE a decis împotriva Ungariei pentru operarea unor zone de tranzit pentru migranţi de-a lungul frontierelor Ungariei cu Serbia. În urma acestei decizii, Ungaria a fost sancţionată cu o amendă considerată „fără precedent în istoria UE”, totalizând 200 de milioane de euro, plus un milion de euro pe zi până la conformare.
„Ungaria nu poate face apel împotriva deciziei deja intrate în vigoare, dar dă în judecată CJUE pentru daune”, a explicat Tuzson, adăugând că Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că statele membre trebuie să primească compensaţii pentru pagubele provocate de instituţiile Uniunii. Ministrul a subliniat că CJUE a încălcat mai multe reguli și a ignorat principii fundamentale, afectând astfel drepturile Ungariei.
În contextul acestor declaraţii, Tuzson a lăsat să se înțeleagă că, în cazul unei decizii favorabile, CJUE ar putea plăti o mare parte din amenzi către Uniunea Europeană în locul Ungariei. Acesta a declarat: „În realitate, nu este o chestiune legală: decizia CJUE are rădăcini mai degrabă ideologice și politice decât legale. Bruxellesul vrea ca Ungaria să le permită migranţilor să vină în ţară. Noi nu putem și nu vom permite, de aceea am declanșat procesul”.
Reacțiile la această plângere au fost variate, atât în rândul politicienilor ungari, cât și în rândul experților în drept internațional. Prof. dr. András Kádár, de la Universitatea din Budapesta, a menționat că este important ca Ungaria să își protejeze suveranitatea, dar a subliniat că litigarea deciziilor CJUE poate avea efecte pe termen lung asupra relațiilor cu Uniunea Europeană. „Este o mișcare riscantă, care ar putea izola Ungaria în fața partenerilor europeni”, a afirmat Kádár.
Din perspectiva Uniunii Europene, reacțiile oficiale nu au întârziat să apară. Comisia Europeană a reiterat că respectarea deciziilor CJUE este esențială pentru funcționarea statului de drept în UE. „Toate statele membre sunt obligate să respecte deciziile instanței, indiferent de opinia lor personală despre acestea”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
În plus, istoricul relațiilor dintre Ungaria și Uniunea Europeană este marcat de numeroase tensiuni legate de migrație și politicile de justiție. De exemplu, în 2021, Ungaria a fost sancționată pentru nerespectarea normelor europene privind protecția drepturilor refugiaților, ceea ce a dus la un conflict major între Budapesta și Bruxelles. Această nouă acțiune judiciară poate intensifica și mai mult aceste tensiuni, având în vedere că, în trecut, Ungaria a fost acuzată de încălcarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Pe de altă parte, unele voci din opoziție în Ungaria susțin că guvernul ar trebui să caute soluții diplomatice în loc să escaladeze conflictul. „Este un moment critic pentru Ungaria, iar o abordare mai conciliantă ar putea aduce beneficii pe termen lung”, a afirmat fostul ministru al afacerilor externe, Péter Szijjártó.
În concluzie, procesul intentat de Ungaria împotriva CJUE subliniază o nouă etapă în relațiile tensionate dintre Budapesta și Bruxelles. Cu toate că guvernul maghiar își reafirmă angajamentul față de suveranitate, implicațiile acestei acțiuni ar putea avea consecințe semnificative asupra statutului Ungariei în Uniunea Europeană.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua acest conflict și ce măsuri vor fi luate de Uniunea Europeană în răspuns la acțiunile Ungariei.