România e „reprezentată corespunzător”
Comisia Europeană ia în considerare introducerea unor cote pentru a crește numărul de angajați din țările considerate subreprezentate, precum Irlanda și Danemarca. Potrivit unui document consultat de Politico, această măsură vine în contextul unei competiții intense pentru locurile de muncă din instituția europeană. "Este esențial să asigurăm o reprezentare echitabilă a tuturor statelor membre în instituțiile europene", a declarat un oficial din cadrul Comisiei, sub protecția anonimatului, în urma unei întâlniri recente de lucru.
Documentul arată că țările precum Danemarca, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda și Finlanda se află pe lista celor considerate subreprezentate, având un număr de angajați inferior unei „rate orientative” bazate pe populația lor. În contrast, Belgia, Italia, Bulgaria, Grecia, România și Franța sunt considerate „reprezentate în mod corespunzător”. Acest lucru ridică întrebări cu privire la echilibrul de reprezentare în cadrul Comisiei, având în vedere că nu s-au făcut mențiuni despre naționalitățile suprareprezentate.
Începând cu anul 2026, Comisia a decis să implementeze măsuri de monitorizare a acestor dezechilibre, folosind metode „soft” care nu implică obiective specifice de angajare. Totuși, dacă aceste metode nu vor avea efect, oficialii se vor concentra pe implementarea unor măsuri mai ferme, care includ intervievarea candidaților din naționalitățile subreprezentate pentru fiecare post vacant. Aceste măsuri au fost concepute pentru a asigura o abordare mai echitabilă în recrutare.
O parte din expertiza acestei inițiative provine din observațiile unui funcționar al Comisiei care a subliniat că pachetul salarial și beneficiile oferite de Comisie sunt foarte atractive în unele țări, dar mai puțin în altele. Aceste beneficii includ siguranța locului de muncă, condiții de lucru flexibile, acces gratuit la școlile europene și venituri scutite de impozite. În acest context, este important de menționat că, în ciuda eforturilor anterioare de a corecta dezechilibrele, inclusiv un plan din 2022, rezultatele nu au fost satisfăcătoare.
De asemenea, capitalele naționale au exprimat reticență față de cotelor de angajare, argumentând că fiecare țară ar trebui să se ocupe de promovarea candidaților în instituțiile europene. Aceasta a fost o poziție adoptată pe parcursul ultimilor ani, în contextul în care mobilizarea resurselor umane pentru a susține candidaturile din statele subreprezentate a fost un subiect de discuție constant.
În plus, fosta secretară generală a Comisiei, Catherine Day, a demarat o „revizuire la scară largă” pentru a eficientiza și moderniza instituția. Aceasta revizuire ar putea influența și modul în care sunt percepute aceste inițiative de corectare a dezechilibrelor, iar sindicatele au folosit această problemă pentru a argumenta împotriva modificărilor statutului funcționarilor publici din cadrul Comisiei, susținând că o astfel de schimbare ar putea descuraja candidații din țările subreprezentate.
Conform unui alt raport, măsurile de recrutare bazate pe naționalitate ar putea fi un instrument util pentru a asigura o diversitate mai mare în rândul angajaților Comisiei. Totuși, criticii acestor inițiative argumentează că astfel de cote ar putea crea tensiuni și inegalități în procesul de recrutare. În acest context, rămâne de văzut cum vor evolua aceste măsuri și ce impact vor avea asupra recrutării în Comisia Europeană.
În concluzie, Comisia Europeană continuă să exploreze metodele de corectare a dezechilibrelor de reprezentare, dar provocările persistă. Este crucial ca statele membre să colaboreze pentru a promova o mai bună reprezentare în instituțiile europene, asigurând în același timp că procesul de recrutare rămâne echitabil și transparent.
Următoarele luni vor fi esențiale pentru a observa cum vor fi implementate aceste măsuri și impactul lor asupra diversității în Comisia Europeană.