Negocieri și impact economic
La peste două decenii de la privatizarea OMV Petrom, subiectul redevențelor plătite statului român revine în prim-plan. Guvernul și compania au negociat recent o creștere de 40% a acestora. În schimb, acordurile petroliere onshore ale OMV Petrom au fost prelungite cu 15 ani. Potrivit analizei Ziarului Financiar, raportul dintre redevențele plătite statului și profitul net realizat de companie este de 1 la 3,5. Astfel, între 2004 și 2024, OMV Petrom a plătit către bugetul de stat 15,5 miliarde de lei sub formă de redevențe, în timp ce profitul net cumulat al companiei a ajuns la 55,4 miliarde de lei. Analiștii au concluzionat: „pentru 1 leu plătit către stat ca redevență, OMV Petrom a realizat 3,5 lei profit net”.
Cum se calculează redevențele? Potrivit Legii petrolului, redevențele sunt calculate ca procente din valoarea producției. „În funcție de dimensiunea zăcământului, procentele aplicate variază între 3,5% și 13,5% pentru petrol și între 3,5% și 13% pentru gazele naturale”, arată cadrul legal. De-a lungul anilor, nivelul redevențelor a fost constant criticat de mai multe voci din spațiul public, care consideră că acesta este prea scăzut în raport cu valoarea resurselor. Compania a replicat, afirmând că „zăcămintele mature pe care le administrează necesită investiții consistente pentru menținerea producției”.
Valorile anuale ale redevențelor plătite de OMV Petrom au variat semnificativ, de la 406 milioane de lei până la un maxim de aproape 2 miliarde de lei în 2022. Acest vârf a fost caracterizat ca „un an complet atipic, prin impactul major generat de războiul din Ucraina asupra prețului energiei”. Guvernul și OMV Petrom au convenit o majorare de aproximativ 40% a redevențelor, care urmează să fie aplicată începând din 2026. Totodată, măsura vine la pachet cu prelungirea acordurilor petroliere pentru exploatările de petrol și gaze de pe uscat cu 15 ani, ceea ce a stârnit controverse cu privire la transparența procesului.
Negocierile dintre guvern și OMV Petrom s-au desfășurat „în spatele ușilor închise”, ceea ce a ridicat întrebări despre transparența și corectitudinea acestora. De exemplu, în 2004 a avut loc privatizarea companiei Petrom, în mandatul Guvernului PSD condus de Adrian Năstase. Atunci, grupul austriac OMV a preluat o participație de 51,01% din capitalul Petrom, în urma unei tranzacții de 1,5 miliarde de euro.
Conform informațiilor disponibile, OMV a achiziționat de la statul român 33,34% din acțiuni pentru 669 milioane de euro, iar pentru a ajunge la participația de 51%, a majorat capitalul social cu 830,6 milioane euro. Aceasta privatizare a fost controversată, iar Ovidiu Tender, un alt participant la privatizare, a declarat că statul român a cedat un „monopol” extrem de profitabil. El a subliniat că privatizarea ar fi trebuit să fie realizată în condiții mult mai favorabile pentru stat.
Tender a explicat că, în 2003, s-a asociat cu Frank Timiș și a format un consorțiu de firme pentru a participa la privatizare, dar a fost respins în etapele preliminare. De asemenea, el a adăugat că Petrom avea rezerve cunoscute de 1 miliard de barili de țiței, ceea ce reprezenta o oportunitate economică semnificativă pentru statul român. Această situație a generat controverse și discuții în continuare despre efectele privatizării asupra economiei românești și asupra relației dintre stat și companii private.
În concluzie, negocierile recente dintre OMV Petrom și guvernul român subliniază tensiunile existente între nevoia de a asigura venituri pentru bugetul de stat și dorința de a menține un climat favorabil pentru investiții. Creșterea redevențelor, în contextul prelungirii acordurilor de exploatare, ar putea avea implicații semnificative pentru viitorul sectorului energetic din România.
Este esențial ca aceste măsuri să fie implementate în mod transparent și echitabil, pentru a asigura un beneficiu maxim atât pentru stat, cât și pentru compania OMV Petrom.