Declarații ministrul Muncii
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, că nu se va „aventura” să ofere estimări cu privire la numărul românilor care, oficial, sunt plătiți cu salariul minim pe economie, dar care, în realitate, primesc salariul „la negru”. "Există o întreagă procedură care trebuie respectată, ca în cazul domnului Cuc", a afirmat ministrul, referindu-se la situațiile în care se aplică prezumția de nevinovăție. Manole a explicat că Inspecția Muncii este responsabilă de verificarea legalității și de sancționarea neregulilor.
Întrebat despre proporția angajaților care figurează în acte cu salariul minim, dar care nu primesc efectiv această sumă, Manole a reiterat că nu poate face astfel de pronosticuri. "Trebuie să prezumăm fiecare cetățean și antreprenor de bună credință", a adăugat el, subliniind că Inspecția Muncii are rolul de a constata și sancționa eventualele ilegalități. Această abordare sugerează o concentrare pe respectarea procedurilor legale, în loc de a se avansa estimări fără fundament.
Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, aproximativ 1,5 milioane de români erau plătiți cu salariul minim pe economie. Aceasta reprezintă o pondere semnificativă din totalul angajaților din România, dar este greu de stabilit câți dintre aceștia sunt, de fapt, „la negru”. De exemplu, în sectorul construcțiilor și al serviciilor, aceste practici sunt destul de frecvente, afectând nu doar angajații, ci și veniturile bugetului de stat.
În acest context, unele organizații non-guvernamentale și experți în domeniul muncii susțin că este esențial să existe o mai bună transparență și măsuri stricte pentru a combate munca „la negru”. Dr. Andreea Popescu, expert în politici de muncă la Universitatea din București, a explicat: "Este crucial să conștientizăm impactul negativ al muncii „la negru” asupra economiei și asupra bunăstării angajaților, care nu beneficiază de protecția legală necesară."
În Uniunea Europeană, România se află pe un loc fruntaș în ceea ce privește munca „la negru”, iar măsurile de combatere a acesteia sunt esențiale pentru a asigura un mediu de muncă corect și echitabil. Comisia Europeană a avertizat că, dacă nu se iau măsuri eficiente, România riscă să rămână în urma altor state membre în ceea ce privește standardele de muncă.
Critici la adresa Ministerului Muncii au venit și din partea opoziției, care afirmă că actuala guvernare nu face suficiente eforturi pentru a elimina munca „la negru” și pentru a proteja angajații. "Este inacceptabil ca, în 2025, să avem atât de mulți români care lucrează fără contracte legale. Guvernul trebuie să acționeze mai ferm", a declarat un deputat din cadrul USR.
Pe de altă parte, ministrul Manole a subliniat că, deși există provocări, autoritățile lucrează la îmbunătățirea mecanismelor de control. "Inspecția Muncii este echipată și instruită să facă față acestor provocări", a afirmat el, adăugând că se vor lua măsuri suplimentare pentru a sprijini combaterea muncii „la negru”.
În concluzie, lupta împotriva muncii „la negru” rămâne o prioritate pentru autorități, iar transparența în raportarea veniturilor este esențială pentru a asigura drepturile angajaților. Este important ca angajatorii să respecte legislația muncii, iar angajații să fie conștienți de drepturile lor.
În următoarele luni, se așteaptă ca Inspecția Muncii să intensifice controalele și să dezvolte campanii de informare pentru a combate aceste practici ilegale.