Funcționari publici și avocați implicați
Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au efectuat joi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziţii domiciliare în două cauze ce vizează redobândirea sau acordarea cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate. Infracțiunile investigate includ constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice și acces ilegal la un sistem informatic. Conform unui comunicat al Parchetului ICCJ, "ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate". Această acțiune a fost declanșată în urma unor informații care indicau activități ilegale desfășurate de un grup organizat format din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea cu rezidență în România, sprijiniți de avocați din Baroul București, notari și traducători.
Numai în primele 11 luni ale anului 2025, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea acestui grup infracțional. În plus, a fost identificată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, utilizate de numeroase persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu ajutorul unor funcționari publici. Potrivit informațiilor oficiale, 8 membri ai grupului au fost puși sub urmărire penală, inclusiv 5 avocați din Baroul București și 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6, alături de alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.
Conform art. 11 din Legea 21/1991 privind cetățenia română, "persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor, pot redobândi cetățenia română, cu condiția să îndeplinească cerințele legale". Această lege ar putea fi un cadru juridic crucial în evaluarea cazurilor investigate. De asemenea, ancheta a reușit să adune dovezi concludente despre modul în care au fost obținute aceste cetățenii, prin acte false.
La scurt timp după percheziții, Ministerul Public a anunțat că au fost audiate cinci persoane, dintre care trei avocați, toți având calitatea de suspecți. Audierile continuă, iar la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București sunt audiați 10 cetățeni ucraineni și 20 de cetățeni turci, precum și alți suspectați. Aceste audieri sunt parte dintr-o investigație mai largă care vizează constituirea unui grup infracțional organizat.
Conform procurorilor, gruparea ar fi fost sprijinită de avocați, notari și traducători, care au facilitat obținerea frauduloasă a cetățeniei române. "Numai în 2025, am observat o creștere alarmantă a cererilor de cetățenie, multe dintre ele suspectate de a fi legate de activități frauduloase", a declarat un expert în domeniul imigrației, care a dorit să rămână anonim. Aceasta sugerează că există o problemă sistemică în modul în care sunt gestionate cererile de cetățenie.
Impactul local este semnificativ, având în vedere că Bucureștiul este unul dintre centrele principale în care se desfășoară aceste activități ilegale. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, au fost înregistrate un număr crescând de plângeri și anchete în legătură cu solicitările de cetățenie. De asemenea, există îngrijorări cu privire la modul în care aceste acte ilegale ar putea afecta imaginea României pe plan internațional, în special în contextul aderării la Uniunea Europeană.
Criticile nu lipsesc, iar unii experți în drept consideră că ar trebui să existe măsuri mai stricte pentru a preveni astfel de abuzuri. "Este esențial ca autoritățile să implementeze un sistem mai riguros de verificare a cererilor de cetățenie pentru a preveni activitățile frauduloase", a subliniat un specialist în drept administrativ. De asemenea, unii avocați din Baroul București au declarat că măsurile luate de procurori sunt necesare pentru a menține integritatea sistemului juridic.
În concluzie, această anchetă subliniază nevoia de a îmbunătăți procedurile de verificare în procesul de acordare a cetățeniei române. Măsurile luate de autorități reflectă o reacție decisivă împotriva corupției și a activităților ilegale. Următorii pași vor implica continuarea audierilor și, eventual, o revizuire a legislației actuale privind cetățenia pentru a preveni astfel de situații în viitor.
Este crucial ca sistemul să fie întărit pentru a asigura că doar persoanele care îndeplinesc cu adevărat criteriile legale pot obține cetățenia română.