Percheziții și acuzații grave
Rețeaua falsificare reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit unui comunicat al Parchetului General transmis Agerpres, procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au efectuat, în cursul zilei de joi, 37 de percheziţii domiciliare în două cauze care vizează săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forme de participaţie. "Acest caz evidențiază complexitatea problemelor legate de falsificarea documentelor și impactul său asupra securității naționale", a declarat un reprezentant al Parchetului General.
Procurorii au transmis că, potrivit art. 11 din Legea nr. 21/1991 privind cetăţenia română, "persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul al III-lea, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine". Aceste prevederi au fost exploatate de grupuri infracționale pentru a facilita obținerea ilegală a cetățeniei române pentru cetățeni străini.
Ancheta a scos la iveală că grupul infracţional organizat a fost constituit în anul 2022 de şapte cetăţeni ucraineni, majoritatea rezidenţi în România, având sprijinul unor avocaţi din Baroul Bucureşti, traducători şi notari publici. "Membrii grupului aveau acces la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor necesare", explică procurorii.
În primele 11 luni ale anului 2025, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române legate de activitatea acestui grup. După obținerea cetățeniei, solicitanții obțin acte de identitate românești, inclusiv pașapoarte, care le conferă statutul de cetățeni ai Uniunii Europene. Întrucât procedura de redobândire a cetăţeniei române este de durată, s-a dezvoltat o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie.
Procurorii subliniază că acest sistem corupt a fost posibil datorită managementului defectuos şi lipsei de pregătire profesională a funcţionarilor publici. "Colapsul sistemului de primire şi soluţionare a cererilor a permis exploatarea vulnerabilităţilor legale și organizaționale de către cei care doreau obținerea ilegală a actelor", susțin anchetatorii.
În cadrul anchetei, au fost identificate cel puţin 89 de certificate de cetăţenie false depuse la Primăria Sectorului 6. Beneficiarii acestor acte au obținut acte de identitate românești, pe baza unor documente care nu atestau intrarea legală pe teritoriul României. Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, care atestau intrarea în țară prin diferite puncte de trecere, cu date diferite față de evidențele informatizate.
Procurorii au descoperit că multe cereri au fost completate de cetățeni români care acționau ca mandatari, chiar dacă solicitanții nu erau prezenți. "Funcționarii din cadrul Primăriei Sectorului 6 au înscris în mod fals că au verificat identitatea solicitantului, chiar dacă datele erau ale persoanelor străine", afirmă anchetatorii.
În urma investigațiilor, s-a decis continuarea urmăririi penale faţă de opt membri ai grupului infracţional, inclusiv cinci avocaţi și 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6. Această rețea complexă de falsificare a actelor ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului de justiție și a instituțiilor publice din România.
Conform informațiilor din dosar, grupul infracțional organiza cereri de cetățenie pentru cetățeni ruși, inclusiv oameni de afaceri influenți, facilitându-le astfel accesul la drepturi și beneficii în Uniunea Europeană. Această situație a atras critici severe la adresa autorităților, care sunt acuzate de neglijență în îndeplinirea atribuțiilor.
Investigația continuă, iar autoritățile promit că vor lua măsuri pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor, subliniind necesitatea unei revizuiri a legislației și a procedurilor de acordare a cetățeniei române.
Această situație evidențiază nu doar provocările cu care se confruntă România în gestionarea cererilor de cetățenie, ci și nevoia de a întări mecanismele de control și de verificare în instituțiile publice.