Modificări legislative recente
Ajustează planul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Comisia Europeană a confirmat că va modifica legislația care prevedea ca, din 2035, toate autoturismele și autoutilitarele noi să aibă emisii zero.
Pragul va scădea de la 100% la 90%, ceea ce deschide calea pentru menținerea pe piață a unor modele hibride plug-in și, în anumite condiții, a motoarelor cu ardere internă. Restul de 10% din producție va trebui compensat prin măsuri ecologice aplicate în fabrici, precum utilizarea oțelului verde produs în Europa sau folosirea biocombustibililor pentru vehiculele non-electrice, scrie The Guardian.
Potrivit Comisiei, această abordare va permite ca hibridele, vehiculele cu extensie de autonomie și motoarele clasice să rămână o opțiune, alături de mașinile electrice și cele pe hidrogen. În același timp, Bruxelles-ul a relaxat și obiectivele pentru autoutilitare electrice, reducând ținta de scădere a emisiilor până în 2030 de la 50% la 40%.
Decizia vine după lobby intens din partea cancelarului german Friedrich Merz și a premierului italian Giorgia Meloni și este văzută drept o victorie pentru industria auto europeană, care întâmpină dificultăți în tranziția către electric și se confruntă cu o concurență tot mai dură din partea producătorilor chinezi. Modificarea a fost criticată dur de Verzii din Parlamentul European, care susțin că măsura slăbește semnificativ una dintre cele mai importante politici europene de reducere a emisiilor.
Uniunea Europeană a decis să renunțe la interdicția totală privind vânzarea de automobile cu motoare termice începând cu anul 2035, una dintre cele mai ambițioase măsuri asumate prin Pactul Verde European. Decizia vine pe fondul presiunilor tot mai mari din industria auto, afectată de scăderea vânzărilor, concurența agresivă a producătorilor chinezi și incertitudinile comerciale globale.
Potrivit planului prezentat de Comisia Europeană, constructorii auto vor putea continua să vândă, după 2035, un număr limitat de vehicule noi echipate cu motoare termice sau hibride. Această posibilitate este condiționată strict de respectarea unor criterii de compensare a emisiilor de dioxid de carbon generate de aceste modele. Bruxellesul susține că relaxarea nu înseamnă abandonarea obiectivelor climatice, ci o ajustare pragmatică la realitățile economice ale sectorului.
Interzicerea completă a vânzărilor de mașini cu motoare termice era prevăzută inițial pentru 2035 și reprezenta un pilon central al strategiei europene de decarbonizare. Obiectivul era ca toate autoturismele noi comercializate în UE să fie cu emisii zero, în principal electrice. Noul compromis schimbă abordarea. În locul unei interdicții absolute, constructorii vor fi obligați să reducă cu 90% emisiile de CO2 ale flotelor vândute, raportat la nivelul din 2021. Restul de 10% va trebui compensat prin mecanisme care să neutralizeze impactul climatic.
Comisia Europeană afirmă că, prin această formulă, sectorul auto va ajunge tot la o decarbonizare completă până în 2035, dar pe o cale mai flexibilă. Comisarul european Stéphane Séjourné, responsabil de acest dosar, a explicat că obiectivul climatic rămâne neschimbat, însă mijloacele trebuie adaptate. Potrivit acestuia, industria auto europeană se confruntă cu dificultăți structurale, iar cererea pentru vehicule 100% electrice nu evoluează suficient de rapid pentru a susține o tranziție forțată.
Sectorul auto european traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimele decenii. Vânzările sunt slabe pe termen lung, costurile de producție au crescut, iar investițiile necesare pentru electrificare sunt uriașe. În același timp, producătorii chinezi, în special pe segmentul electric, câștigă rapid cotă de piață, oferind modele mai ieftine și cu lanțuri de aprovizionare bine consolidate.
Tensiunile comerciale cu Statele Unite și competiția globală au determinat UE să își reevalueze unele politici de mediu, într-un viraj asumat spre o abordare mai favorabilă mediului de afaceri. În ultimele luni, mai multe măsuri din cadrul Pactului Verde au fost amânate sau ajustate, iar relaxarea obiectivului din 2035 se înscrie în această tendință.
Constructorii europeni au cerut insistent „neutralitate tehnologică”, adică menținerea mai multor opțiuni de propulsie, nu doar a celei electrice. Argumentul principal a fost acela că nu toate piețele și nu toți consumatorii sunt pregătiți pentru electrificare completă într-un orizont de timp atât de scurt.
Negocierile din interiorul Uniunii Europene au fost intense și tensionate. Germania și Italia s-au aflat în fruntea grupului de state care au susținut menținerea motoarelor termice și după 2035, promovând soluții alternative precum hibridele reîncărcabile, vehiculele cu autonomie extinsă sau utilizarea unor carburanți cu emisii reduse. De cealaltă parte, Franța și Spania au avertizat că o relaxare prea mare ar putea submina investițiile deja făcute în electrificare și ar putea lovi în plin sectorul bateriilor pentru vehicule electrice, considerat strategic pentru autonomia industrială a Europei.
Compromisul prezentat de Comisia Europeană încearcă să împace aceste poziții divergente, menținând presiunea pentru reducerea emisiilor, dar oferind constructorilor o marjă de manevră. Pentru a evita o frânare a tranziției către electric, Comisia Europeană a anunțat un pachet de măsuri menite să susțină cererea și producția de vehicule electrice. Una dintre direcțiile principale vizează înverzirea flotelor companiilor, un segment care poate genera rapid volume mari de vânzări.
În paralel, Bruxellesul pregătește împrumuturi fără dobândă pentru producția de baterii, cu scopul de a consolida lanțul industrial european și de a reduce dependența de importurile asiatice. Comisia introduce și conceptul de „preferință europeană”, care presupune ca firmele ce beneficiază de finanțări publice să utilizeze componente produse în Europa. Această măsură este menită să sprijine nu doar marii constructori, ci și rețeaua de furnizori și subcontractori, afectată puternic de incertitudinile tranziției.
Un alt obiectiv strategic anunțat de Comisie este stimularea dezvoltării de vehicule electrice mici, cu prețuri accesibile. Ursula von der Leyen a avertizat anterior că Europa riscă să piardă acest segment în fața Chinei, dacă nu acționează rapid. Ideea este ca electrificarea să nu rămână un privilegiu al segmentului premium, ci să devină o opțiune viabilă pentru clasa medie. În lipsa unor modele accesibile, tranziția riscă să fie respinsă de consumatori, ceea ce ar submina atât obiectivele climatice, cât și industria europeană.
Asociația Constructorilor Europeni de Automobile consideră că relaxarea obiectivului din 2035 era necesară pentru supraviețuirea sectorului. Potrivit conducerii ACEA, menținerea rentabilității, protejarea locurilor de muncă și finanțarea decarbonizării nu sunt posibile fără o abordare realistă a pieței.
În schimb, organizațiile de mediu avertizează că această decizie ar putea reprezenta o greșeală strategică. ONG-ul Transport & Environment susține că orice încetinire a tranziției va adânci decalajul față de Asia și va reduce competitivitatea pe termen lung a industriei europene. Eurodeputatul Pascal Canfin consideră că, în ciuda flexibilităților introduse, direcția generală nu se schimbă.
În opinia sa, mașinile cu motoare termice vor supraviețui după 2035 doar în segmentele premium și de lux, unde volumele sunt reduse.